Toma Caragiu – poetul
https://www.ziarulmetropolis.ro/toma-caragiu-poetul/

Poemele scrise de Toma Caragiu au fost publicate postum, în 1979, sub îngrijirea lui Ion Cocora. În acelaşi an apărea în revista „Teatrul” o prezentare a volumului care prilejuieşte „o emoţionantă reîntîlnire cu mereu regretatul Toma Caragiu”.

Un articol de Ziarul Metropolis|10 decembrie 2013

MEMORIA CULTURALĂ Poemele scrise de Toma Caragiu au fost publicate postum, în 1979, sub îngrijirea lui Ion Cocora. În acelaşi an apărea în revista „Teatrul” o prezentare a volumului care prilejuieşte „o emoţionantă reîntîlnire cu mereu regretatul Toma Caragiu”.

Mai jos sunt fragmente din articolul semnat de Cristian Livescu, urmate de patru poezii din volumul „Poeme și alte confesiuni”:

De fapt, un Toma Caragiu poet nu uimeşte pe nimeni, cunoscută fiind mobilitatea de stări și registre a omului de teatru, același și întotdeauna altul în avatarurile sale interpretative. Era imposibil – ne dăm seama – ca acest romantic plin de candoare, cu alură de melancolic veșnic atins în ce are mai sfînt, hîtru și nefericit în același timp, impulsiv și sentimental, să nu se fi lăsat ispitit și de muza poeziei, pe care a cultivat-o ocazional, dar cu har deosebit (simultan cu pasiunea pentru artele plastice).

Prefațatorul are dreptate să observe că versurile lui Caragiu „pun în evidență un instinct poetic și nu o știință poetică”; ele oscilează între disperarea jocului și o crispare progresivă, fără a fi de neglijat o anume presimțire a fragilității, a risipirii în neantul unei clipe nefaste. […]

Fire poetică, Toma Caragiu ne dovedește, fie și tardiv, cît de puțin ne cunoaștem actorii. Dacă actorii trăiesc doar o clipă – dilatată, apoi, de memoria spectatorilor – Caragiu-poetul își prelungește viața dincolo de ultima cădere de cortină. „Aruncă doamne pămînt peste mine / și vino și tu!” – sună versul său de recviem, punîndu-i parcă existența, definitiv, sub pecetea tainei.

 

 Poezii de Toma Caragiu

***

Ţi-aduci aminte de mine

în forfota nebună a cîrciumii

(cine a aruncat zarurile)

paloarea dinaintea morții

și ochii lui din adîncuri

privesc durerea mea ce curge încet

și lacrimile mele

ce nu pot ajunge pînă la tine

fotoliul uscat

în care împietrit de veacuri

aștept să mor

arzînd încet

ți-aduci aminte de mine

de știre vreau să-ți dau

cu un minut înainte de a muri

și jertfa mea de o înțelegi

de-a pururi umbra mea te va însoți

***

Fîșia de lumină

ce vine din galaxii

mîngîie chipul tău

Bezna din jur

extaz

de fiece clipă

și suflare a trupului meu

cel ce a rătăcit de veacuri

ascunse cărări

Blestem al păcatului dintîi

îngenunche

Mîngîiere de taină a viselor mele

vinul meu neîndoit

pîinea mea cea de toate zilele

iubita mea

*** 

Mișcarea mișcarea

urlet prelung și continuu

sfîșietoare nebunie

abolind ierarhii

și ecuații sociale

Mișcarea mișcarea

îmbrățișare în stare pură

materie obsedată sexual

infectînd coridoare

de neted și transparent cristal

Mișcarea mișcarea

întîlnire a tuturor contrariilor

o nouă entitate

care smulge reflexul

intențional optic

de pe fața lumii

***

A ruginit dragostea noastră

aninată de pleoape

Speriată

își așteaptă tăcută moartea

Ne-a închis ochii

și trage de ei în jos

în abis de oameni și cerc

A ruginit dragostea noastră

Lacrimi cad din ochi închiși

și se strîng cuminți în palmă

iar noi

răstigniți pe cuvinte de dragoste

murim cu un singur ochi

închis de soartă

Foto Toma Caragiu: cinemagia.ro

03
/07
/17

Prea adesea constatăm legăturile noastre spirituale cu Franța și greutatea de a-i categorisi pe unii scriitori. Sunt români? Sunt francezi? Eugen Ionescu, Emil Cioran, Tristan Tzara rămân în fibra lor intimă români, dar exprimarea le e, prin excelență, de tip franțuzesc. În cazul lui Panait Istrati (1884-1935) lucrurile sunt mai complicate.

28
/06
/17

ROMÂNI CELEBRI ÎN STRĂINĂTATE Diplomația română până la Al Doilea Război Mondial a dat câteva nume de rezonanță în lumea europeană. Dacă Nicolae Titulescu e președinte în două sesiuni ale Societății Națiunilor, Grigore Gafencu (1892-1957) s-a făcut cunoscut și respectat în exterior mai ales ca exilat.

22
/06
/17

În februarie 1938, vocea Mariei Tănase răsuna pentru prima dată „pe viu" la Radio România, într-un program de cântece româneşti, la emisiunea „Ora satului". Douăzeci de ani mai târziu, celebră deja, Maria Tănase era invitată din nou la microfonul Radioului, să vorbească despre locul în care s-a născut şi despre cântecele sale. Autorul interviului a rămas anonim, ca şi violonistul care cântă discret în fundal.

13
/06
/17

ROMÂNI CELEBRI ÎN STRĂINĂTATE Exilul românesc a cunoscut o paletă extrem de variată de persoane. La 1848, revoluționarii s-au refugiat în Franța sau în alte țări europene, preocupați de soarta Principatelor și ducând cu tenacitate o campanie de informare despre români și aspirațiile lor.

12
/06
/17

Avea 15 cărţi publicate când a fost dat afară de la catedra de logică și metafizică, din Universitatea București, pe motiv de pornografie în literatură. Mircea Eliade a plecat în străinătate ca diplomat, iar în 1945, când a fost exclus din diplomația română, numărul cărților publicate ajunsese la 25.

11
/06
/17

ROMÂNI CELEBRI ÎN STRĂINĂTATE Războaiele, revoluțiile, schimbarea regimului politic influențează mai totdeauna destinul oamenilor. Un absolvent al liceului Sf. Sava ar fi devenit, probabil, un merituos scriitor român, continuând acea serie strălucită manifestată între războaie și străinătatea i-ar fi fost doar loc de vacanță. Înstrăinarea silită avea însă să joace un rol de căpetenie în modelarea celui prea bine cunoscut ca poet, prozator, eseist și traducător de valoare europeană. E vorba de Vintilă Horia (1915-1992), absolvent al Facultății de Drept din București și al celei Catolice de literatură din Paris.

07
/06
/17

Într-o zi de 8 iunie (2007) se stingea din viață, pe un pat de spital, suferind de ciroză, Adrian Pintea. Avea doar 53 de ani, o vârsta la care ar mai fi avut multe de spus în teatru și film. Actorul a plecat din această lume neîmplinindu-și un vis.

06
/06
/17

ROMÂNI CELEBRI ÎN STRĂINĂTATE Puține sunt domeniile unde românii, în țară sau în străinătate, să nu se fi manifestat deplin, să fi ”făcut dâră” în domeniu ori să ajungă chiar înainte-mergători. Vlaicu Ionescu (1922-2002) a urmat filosofia la București, apoi Conservatorul de muzică și Școala de pictură bisericească a Patriarhiei.

05
/06
/17

Sub acest titlu, „Elogiu satului românesc”, scriitorul, filozoful și diplomatul Lucian Blaga rostea în urmă cu 80 de ani (5 iunie 1937) , în aula Academiei Române, discursul de receptie ca membru al Academiei Române.

29
/05
/17

ROMÂNI CELEBRI ÎN STRĂINĂTATE În secolul al XVII-lea lumea celor învățați nu era prea numeroasă. Cu atât mai mult ieșea în evidență câte un personaj poliglot, diplomat, cu știința relațiilor sociale. Așa a fost cazul spătarului Nicolae Milescu (1636-1708). Cu studii la Academia întemeiată de domnitorul Vasile Lupu, apoi la Constantinopol și poate la Padova, el dobândește o cultură solidă în sfera istoriei, teologiei, filosofiei, însușindu-și în același timp limbile greacă, slavonă, turcă, arabă.