Top 10 scheciuri celebre – mari actori români în Revelioanele de altădată
https://www.ziarulmetropolis.ro/top-10-scheciuri-celebre-mari-actori-romani-in-revelioanele-de-altadata/

În ultimii ani, divertismentul programelor de Revelion a cunoscut o devalorizare brutală, spre resemnarea telespectatorilor din vechea gardă. Ziarul Metropolis vă propune un Top 10 scheciuri celebre de la „Revelioanele de altădată”. Astăzi, poziţiile 7-10 ale clasamentului, iar mâine şi poimâine, locurile 1-6.

Un articol de Ziarul Metropolis|29 decembrie 2013

În ultimii ani, divertismentul programelor de Revelion a cunoscut o devalorizare brutală, spre resemnarea telespectatorilor din vechea gardă. Ziarul Metropolis vă propune un Top 10 scheciuri celebre de la „Revelioanele de altădată”.  Astăzi, pozițiile 7-10 ale clasamentului, iar mâine (30 decembrie) şi poimâine (31 decembrie), „premiantele din toate timpurile“ (locurile 1-6).

Pentru români, Revelioanele de pe vremea lui Ceaușescu reprezentau singura noapte din an în care televizorul își găsea o utilitate (maximă). Nu exista ghinion mai mare decât să ți se defecteze televizorul alb-negru (cu lămpi sau cu circuite integrate)  taman în ultima zi a anului, înaintea programului special de Revelion.

Pentru că, dacă o „Noapte dintre ani” fără friptură, salată de boeuf, sarmale, piftie, cozonaci, șampanie Zarea și alte minunății se mai pomenise, Revelion fără divertisment, adică fără Toma Caragiu, Puiu Călinescu, Dem Rădulescu, Stela și Arsinel, Jean Constantin, Mitică Popescu, Amza Pellea, Octavian Cotescu (și mulți, mulți alții) nici că se mai aflase vreodată.

Topul reflectă gusturile redactorilor de la Ziarul Metropolis. Vă invităm şi pe dumneavoastră să faceţi topuri alternative, pentru a ne aminti împreună de marile momente de umor care au făcut totul mai suportabil. Imaginile fac parte din arhiva TVR.

Locul 10

Mitică Popescu și Florin Zamfirescu – „Danga Langa“,  de Octavian Sava, 1988

Locul 9

Amza Pellea – „Nea Mărin, Momente“, 1978

Pentru punerea pe picioare a acestor megaspectacole naționale lucrau armate întregi de oameni.

Citiţi şi: Top 10 scheciuri celebre. Toma Caragiu şi Mircea Diaconu, pe primul loc

Artiștii erau aleși pe sprânceană și repetițiile durau săptămâni și luni de zile. Autoritățile închideau câte un ochi pe 31 decembrie și îi permiteau poporului să se distreze un pic, să râdă și să mânânce (care ce găsește /apucă).

Locul 8

Florin Piersic – „Castravetele”, adaptare de Octavian Sava, după I. L. Caragiale, 1987

Locul 7

Horațiu Mălăele – „Calcule după petrecere“, de Dan Mihăescu, 1990

Cum era și firesc, anii și zăpezile au trecut, dictatorul a fost îngropat la doi metri sub pământ, la fel cum s-a întâmplat și cu „șopârlițele”, cu umorul și cu divertismentul de calitate.

Revelioanele din fața micilor ecrane au devenit încet-încet, Vanghelioane sau ieșiri în Piețe, după trendul occidental, în timp ce maneliștii și artiștii de mucava au inundat / imundat televizoarele prăfuite ale telespectatorilor.

Foto cu Amza Pellea (Top 10 scheciuri celebre) – Cinemagia

09
/10
/23

Ediţia în română a unei cărţi despre legendarul regizor Martin Scorsese şi un volum în engleză scris de Andrei Gorzo şi Veronica Lazăr despre cinemaul lui Radu Jude sunt două recomandări de lectură pentru această toamnă, pentru cei pasionaţi şi de discursul despre filme, nu doar de vizionarea lor.

09
/10
/23

Les Films de Cannes à Bucarest (20 - 29 octombrie) le-a pregătit bucureștenilor un maraton de cinema de 10 zile cu 43 de lungmetraje, 15 scurtmetraje și mai mult de 65 de proiecții ale unor autoare și autori care au un cuvânt greu de spus în cinematografia momentului.

04
/10
/23

Bizară şi explozivă apariţie e acest “Nu aştepta prea mult de la sfârşitul lumii” (2023), cel mai nou film al lui Radu Jude. El adună într-o structură inedită, inconfortabilă şi surprinzătoare la fiecare pas, cam toate preocupările formale de până acum ale regizorului, care le pune de această dată în slujba unei critici virulente a capitalismului deopotrivă românesc şi european.

04
/10
/23

Descris de Variety ca fiind un film „bogat în detalii și foarte specific în descrierea familiei de clasă mijlocie pe care o observă” și care „oferă libertatea publicului de a-și alege punctele de vedere cu care se identifică cel mai mult în imaginea de ansamblu.”, TÓTEM a cucerit simpatia spectatorilor prezenți la cele două proiecții din programul competițional al celei de-a 19-a ediții Bucharest International Film Festival (BIFF), unde a obținut Premiul Juriului. Filmul se va lansa în cinema din 13 octombrie, distribuit de August Film.