Top 10 tranzactii pe piața de artă din România
https://www.ziarulmetropolis.ro/topul-tranzactiilor-de-arta-romaneasca-in-2013/

Ştefan Luchian, Nicolae Grigorescu, Ioan Andreescu, Nicolae Tonitza şi Victor Brauner se află în topul 10 al tranzacţiilor de pe piaţa de artă din România în 2013, a căror sumă totală se ridică la 1.237.000 de euro, cu 8% mai mult decât valoarea totală a topului 10 al tranzacţiilor din 2012.

Un articol de Petre Ivan|25 ianuarie 2014

Ştefan Luchian, Nicolae Grigorescu, Ioan Andreescu, Nicolae Tonitza şi Victor Brauner se află în Top 10 tranzactii pe piaţa de artă din România în 2013, a căror sumă totală se ridică la 1.237.000 de euro, cu 8% mai mult decât valoarea totală a topului 10 al tranzacţiilor din 2012.

Potrivit Raportului anual al pieţei de artă româneşti, realizat de IMA – Institutul pentru Managementul Artei al Artmark -, în 2013, pe primul loc în Top 10 recorduri se află tabloul „Două fete”, de Ştefan Luchian, adjudecat pentru suma de 300.000 de euro, la o licitaţie organizată de Goldart.

Locul al doilea este ocupat de pictura „Tufănele galbene”, scoasă la licitaţie la Artmark şi cumpărată pentru suma de 170.000, podiumul fiind completat de „Întoarcere la târg”, de Nicolae Grigorescu, adjudecat cu 150.000 de euro, anunță Mediafax.

Topul 10 al recordurilor anului 2013 este completat de Ioan Andreescu, cu pictura „Ulcică cu flori de câmp” (150.000 de euro), Nicolae Grigorescu, cu tabloul „Costum verde de bal (Colombina în verde)” (142.000 de euro), Ioan Andreescu, cu tabloul „Femei în parc” (130.000 de euro), Victor Brauner, cu „Poetul Geo Bogza arată capului său peisajul cu sonde” (120.000 de euro), Nicolae Tonitza, cu tabloul „Tahitiană” (110.000 de euro), Ştefan Luchian, cu opera „Primăvară (Două muze)” (100.000 de euro), Nicolae Tonitza, „Noapte bună!” (90.000 de euro).

Top 10 tranzactii

Anul 2013 a oferit un record absolut pentru piaţa de artă românească, prin opera „Două fete”, de Ştefan Luchian.

În 2008, piaţa de artă din România a cunoscut prima vânzare de peste 100.000 de euro într-o licitaţie publică – „Fată în roz”, de Nicolae Tonitza

Trei ani mai târziu, la licitaţiile Artmark de primăvară, au avut loc primele tranzacţii de peste 200.000 euro – Nicolae Grigorescu, pentru ca pragul de 300.000 euro să fie depăşit în 2013 de un al treilea mare maestru al artei româneşti, Ştefan Luchian.

Potrivit Raportului anual al pieţei de artă româneşti, specialiştii se aşteaptă ca, într-o perioadă de 2-5 ani, să se ajungă la preţul de adjudecare de peste o jumătate de milion de euro pentru capodopere ale patrimoniului naţional.

Foto cu Top 10 tranzactii , Grigorescu, Luchian –  wikipedia

09
/06
/22

Muzeul Abandonului a pornit în toamna anului trecut un amplu proiect de reunire, într-o arhivă digitală, a unor arhive personale și instituționale, deocamdată disparate, toate legate de instituționalizarea și dezinstituționalizarea copiilor din România comunistă și post-comunistă.

09
/06
/22

Artistele Andreea Novac, Irina Marinescu și Alina Ușurelu, împreună cu psiholoaga Mihaela Vechiu, socioloaga Fidelie Kalambayi și medicul Roxana Negureanu prezintă (burn)OUT - Prelegeri și incursiuni performative, la AREAL spațiu pentru dezvoltare coregrafică.

08
/06
/22

În mai puțin de o săptămână începe cea de-a 15-a ediție a Festivalului de Teatru Independent UNDERCLOUD, acolo unde teatrul, dansul și efervescența evenimentelor conexe își dau întâlnire cu spectactorii dornici să se bucure de o nouă atmosferă și un nou concept „sub nori”.

31
/05
/22

Inițiat în 2012, de către Fundația M&V Schmidt și Fundația Tabaluga/ Peter Maffay Stiftung, festivalul Săptămâna Haferland are misiunea de a promova cultura și tradițiile sașilor din Transilvania și de a dezvolta sectorul turistic din zona respectivă. Regiunea săsească din Transilvania, cuprinsă între Brașov și Sighișoara, a fost denumită Țara Ovăzului sau Haferland cu sute de ani în urmă, datorită localnicilor care obișnuiau să cultive cu precădere ovăzul, din cauza climatului mai aspru.

30
/05
/22

Să presupunem că o sticlă de plastic, un pet, și-ar dori să plece dintr-un sat din Transilvania și ar vrea călătorească până la Marea Neagră, ori poate și mai departe. Credeţi că ar putea? La această întrebare și-au dorit să găsească răspunsul un grup de voluntari din România. Realizată într-un proiect inedit tip experiment, "Călătoria mea spre mare" este de fapt o poveste despre oameni, mentalităţi și educaţie.