„Trilogia belgrădeană“. Un epilog
http://www.ziarulmetropolis.ro/trilogia-belgradeana-un-epilog/

În vara anului 2014 ajung pentru un Festival de Teatru la Timişoara. Plec mai departe către Belgrad, căci, vechi reporter fără frontiere, e prea târziu să mi le pot impune. Supravieţuiesc circulaţiei barbare, ajung în Belgrad, cunosc un bănăţean de orgine sârbească rămas aici din vremea războaielor din anii `90.

Un articol de Andrei Crăciun|11 Noiembrie 2014

Zoki îmi prezintă Belgradul, sunt uluit, sunt încântat, mă îndrăgostesc de Belgrad și nimic nu se mai poate face.

Mă întorc în România. Am câteva ore de înregistrări cu instantanee belgrădene. Trec lunile și nu mă învrednicesc să scot Belgradul de pe reportofon. Îl păstrez ca pe o minune încă posibilă. Păstrez Belgradul ca pe o minune.

Se face toamnă și începe Festivalul Național de Teatru. Merg la Teatrul Național din București și văd „Trilogia belgrădeană” de Biljana Srbljanovici în regia lui Cristi Juncu, o producție a Teatrului „Anton Pann” de la Râmnicu Vâlcea, unde nu puțini viitori mari actori crescuți la Cluj-Napoca și-au găsit refugiu în aceste timpuri de prigoană a culturii.

Dacă vreți să știți, actorii care urcă scena în „Trilogie” sunt: Ana Șușca, Vlad Bîrzanu, Olimpiu Blaj, Amalia Huțan, Mădălina Ciotea, Cătălin Vieru, Reka Szasz, Andrei Brădean, Ioana Predescu, Florin Călbăjos, Emilian Mârnea. Cei mai mulți dintre ei vor deveni – cu timpul – mari maeștri, până atunci însă să le apreciem jocul – fără stridențe, dar și fără slăbiciuni.

„Trilogia belgrădeană” propune trei istorii – una din Cehia, una din Australia și una din Statele Unite ale Americii, trei povești cu oameni care ar vrea să fie acasă, în Belgrad, în Serbia, dar e război și când e război, ca să fii în viață, e mai bine să fii în altă parte.Dar viața nu vine întotdeauna după tine acolo. În exil, viața arareori te urmează.

Viața rămâne în Belgrad, viața rămâne cu acea vecină bâlbâită care ajunge să lucreze la televiziunea națională, viața rămâne în dragostea la distanță, viața rămâne dincoace de cortina de bombe.

„Trilogia belgrădeană” e una dintre marile piese de teatru pe care le-au dat contemporanii noștri pentru că vorbește, fără fasoane, cu sinceritate, despre iubire, despre îndepărtare, despre trădare, despre limite, despre minciuni, despre familie, despre destrămare, despre impotență, despre ticăloșie, despre alcoolism, despre refugii, despre nou-născuți, despre întuneric, despre arme, despre continente noi unde totul este definitiv vechi.

Iar actorii de la teatrul din Râmnicu Vâlcea au încântat cu prestațiile lor. Am auzit o poveste tristă – cel puțin unul dintre ei ar fi vrut să renunțe la teatru căci nicio lumină nu se mai arăta la capătul tuturor tunelurilor. E o greșeală și trebuie curmată. Aceștia sunt actori dăruiți, aceștia sunt actori care au încă multe cuvinte de spus în teatrul românesc.

Trilogia belgradeana

“Trilogia belgrădeană” nu e doar o piesă extraordinară, sub Juncu devine și un spectacol durabil. Deși ar putea apărea mărginit la epoca sa istorică – emigranți care n-au bani nici de o cartelă telefonică – nu este.

„Trilogia” ajunge până în inima oamenilor și a lucrurilor. „Trilogia” vorbește despre iubiri refuzate, despre destine deturnate, despre cumplite nedreptăți istorice. De aceea, „Trilogia” nu va trece, deși, cel puțin aparent, demult războiul s-a sfârșit și armele au coborât în rastel.

Foto din „Trilogia belgradeana“ – Florin Biolan



22
/05
/17

“─ Ce fel de om este Johnny? îi întreba o fătucă. ─ Aaaaa, păi e un băiat valabil! Nu e încrezut, nu-şi dă aere şi se poartă aşa, modest, ca un om dă rând. ─ Vorbeaţi cu el des? ─ Sigur, în fiecare zi. ─ Şi ce-i spuneaţi? (…)”. Scriitorul Șerban Tomşa a lansat de curând „SUPRAVEGHETORUL şi alte povestiri”, volum din care continuăm să vă prezentăm câteva povestiri.

22
/05
/17

Un eveniment fără precedent în istoria muzicală a Chinei a avut loc de-a lungul săptămânii trecute: cursurile de Măiestrie Artistică Master Classes Mariana Nicolesco au reunit la Universitatea din Shenzhen, în apropiere de Hong Kong, cele mai proeminente talente din Conservatoarele şi Universităţile Chinei, printre care Beijing, Shanghai, Canton, Hunan, precum şi profesori şi maeştri de canto din întreaga ţară.

22
/05
/17

Se joacă la mall, la Băneasa, la Grand Cinema, nu așa, la Sala Epika, spectacolul „Cina de adio”. Cu Mihai Călin, Ecaterina Ladin și Gigi Ifrim. E o piesă scrisă de Alexandre de la Patellière și Matthieu Delaporte, dramaturgi francezi care ne sunt contemporani (ceea ce o face și un pic, dar doar un pic, prețioasă).

22
/05
/17

Când am trecut de scanerul metalic de la intrarea de la numărul 16, strada Cadet, din cartierul parizian Faubourg-Montmartre, aveam sentimentul vag că ma aflu acolo pentru a descoperi ceva ce în mod obișnuit este rezervat doar câtorva cercuri restrânse. Ce anume, greu de spus. Nu plănuisem ieșirea, Diana, o prietenă apropiată, nu putuse să vină. Nu-i nimic, o descoperire inițiatică, mi-am spus.

22
/05
/17

Într-o zi de 22 mai se năștea actorul britanic Laurence Olivier si se stingeau din viata compozitorul şi dramaturgul german Richard Wagner și scriitorul francez Victor Hugo.

22
/05
/17

“Nostalgia este dorul de vremurile trecute, în care nu era nimic de râs” - Charles Aznavour. Artistul celor 1.300 de cântece devenite şlagăre împlinește, astăzi, 93 de ani. Adesea supranumit Frank Sinatra al Franței, toate piesele lui Aznavour sunt cântece de dragoste.

21
/05
/17

,,Nu vă supărați, ați văzut cumva un domn cam atât de înalt care-a trecut pe-aici? Dar dumneavoastră ați văzut? Atât de înalt! Imposibi! Imposibil! Eu cred c-ați văzut, dar nu vreți să-mi spuneți.”

20
/05
/17

ROMÂNI CELEBRI ÎN STRĂINĂTATE Astăzi, când se discută în lumea întreagă soarta Europei ca un tot organic ori ca o aglomerare de state, e interesant să ni-l amintim pe George Ciorănescu (1918-1993), cel care la un moment dat spunea: „Poporul din care mă trag s-a pronunţat totdeauna pentru Europa. Poporul meu posedă deplina maturitate şi întreaga informaţie istoică şi politică pentru a sprijini crearea Europei unite, libere şi democratice”.

19
/05
/17

O fată tânără trăiește o situație nefericită ce pare să nu aibă rezolvare. Orfană de mamă încă din copilărie, eroina noastră își pierde acum tatăl – plecat la război – și rămâne, la vârsta adolescenței, în grija unei mame vitrege, o femeie rea și apucătoare, preocupată doar de viitorul ei și al fetelor sale, Odette și Jeannette. Dar norocul omului e schimbător. Și uite-așa, într-o zi și-o noapte, sub privirea protectoare a unui Înger păzitor – Zâna celor buni la suflet –, lucrurile se îndreaptă și o pornesc pe drumul cel bun, iar lacrimile de supărare se transformă în lacrimi de fericire.

19
/05
/17

Cu ocazia aniversării a 70 de ani a maestrului Gigi Căciuleanu, duminică, 14 mai 2017, a avut loc un eveniment special dedicat artistului, la Teatrul Național “I.L. Caragiale” București şi totodată a fost programat spectacolul D'ale noastre (joi 11 mai 2017).

19
/05
/17

Regizat de Bogdan George Apetri şi cu Ana Ularu în rolul principal, "Periferic" (2010), unul din cele mai de succes debuturi româneşti ale ultimilor ani, este acum disponibil pe platforma gratuită Cinepub.

19
/05
/17

Vivaldianno – City of Mirrors, un show complex ce îl are în prim plan pe Antonio Vivaldi, unul dintre cei mai iubiţi compozitori ai tuturor timpurilor, va fi pus în scenă, duminică, la Sala Palatului din Bucureşti.

Page 1 of 61912345...102030...Last »