Ultimul Zburator, o alternativă la filmele despre Dracula
https://www.ziarulmetropolis.ro/ultimul-zburator-o-alternativa-la-filmele-despre-dracula/

“Ultimul Zburator” intră în cinematografele din Bucureşti şi din ţară pe 7 februarie, când are loc şi premiera filmului, iar povestea are la bază un mit românesc.

Un articol de Monica Andrei|26 ianuarie 2014

Ultimul Zburator” intră în cinematografele din Bucureşti şi din ţară pe 7 februarie, când are loc şi premiera filmului, iar povestea are la bază un mit românesc.

Zburătorul este personaj din mitologia populară românească ce reprezintă un demon erotic. Relatările diverşilor folclorişti arată caracterul oniric al mitului şi susţin, că este o nălucă ce tulbură mintea fetelor de măritat a nevestelor părăsite şi a văduvelor pătimaşe. Intră în casă pe horn, în timpul nopţii şi ia chipul fiinţei dorite de către victimă.

Astfel, se înfiripă o “dragoste” cu deznodământul unui orgasm iluzoriu. Fantoma pleacă înainte de răsăritul soarelui când se transformă în şarpe.

Din însoţirea cu Zburătorul nu se naşte nici dragoste nici viaţă. Dezlănţuirea erotică e plină de patimă: sărută, strânge în braţe, muşcă, frige, uneori chiar omoară.

Nu este un vampir, însă fiinţa vizitată de acest demon îşi pierde cunoştinţa, uneori, sau a doua zi este palidă şi cu vânătăi. Fixaţia erotică e considerată o boală grea denumită boala Zburătorului.

Înţelepciunea populară conţine prin forţa miraculoasă a rostirii magice a descântecelor soluţia pentru însănătoşirea persoanei atinsă de Zburător.

Dacă psihoerotogenia lua proporţii îngrijorătoare, părinţii fetei recurgeau la descântece cu nouă buruiene magice (leurdă, avrămeasă, leuştean, odolean, singer, mătrăgună, iarba ciută, mama pădurii şi iarba zburătorului) se făcea o fiertură unde se spăla fata “bolnavă de dragoste” trei zile succesiv rostindu-se un descântec.

După părerea unor etnologi, Zburătorul simbolizează toate formele de sexualitate, de la aceea puberală până la cea isterică a femeilor care trăiesc numai pentru plăcerile trupeşti. (Romulus Vulcănescu, Mitol. Rom.)

Importanţa acestui mit a fost subliniată de către G. Călinescu în „Istoria Literaturii Române”, unde figurează printre cele patru mituri fundamentale  ale românilor, alături de „Mioriţa”, „Meşterul Manole”, „Traian şi Dochia”, reflecând problema sexualităţii la români. (Dicţionar de magie, demonologie şi mitologie românească)

 Ultimul Zburator

Constantin Cojocaru invită toţi fanii la “Ultimul Zburator”

Într-o zi m-a sunat Theo Herghelegiu şi mi-a propus să joc în „Ultimul Zburător” un film făcut din pasiune şi drag. Am acceptat pe loc. Nu era prima dată când jucam într-un film unde nu se punea problema să ridic pretenţii privind onorariul. Jucasem la studenţi, în filme pentru examene de licenţă şi am avut parte de o atmosferă minunată.

Am acceptat rolul din filmul „Ultimul Zburător” pentru că  eram dezamăgit de multă vreme şi nu mi se pare normal că Dracula a ajuns brand de ţară. Avem un folclor bogat în mituri, poveşti, basme, e o sursă inepuizabilă de subiecte pentru scenarii de film de ficţiune, şi nu ştiu de ce, dar simt că este evitată cu premeditare.

Pot să spun acum, că a urmat ceva magic: 10 nopţi de filmare în condiţii teribile, într-un noiembrie friguros ce anunţa că se apropie iarna.  Multe dintre secvenţe se desfăşoară într-un conac părăginit şi părăsit, fără uşi, ferestre, o ruină bună pentru un film fantastic cum e al nostru.

Locul era special prin faptul că avea o luminozitate aparte asfinţitul, dar şi când se iveau zorile. Avem la dispoziţie o rulotă unde ne machiam şi ne încălzeam.

A fost o bucurie în timpul lucrului la film. Oamenii din echipa de filmare erau minunaţi, mă refer la echipa tehnică, dar şi la cea artistică: regizorul, scenaristul, actorii.

Dialogul cu regizorul Ovidiu Georgescu a fost important pentru mine. Modul cum am comunicat pentru a-mi construi personajul, care era lovit fizic şi îmbătrânit, cu un suflet tânăr, o minte briliant şi o inimă largă. Regizorul mi-a oferit confortul şi bucuria înălţării spirituale pe tot parcursul perioadei de filmare.

Aveam de-l interpretat pe Manolică, un fel de şef al Zburătorilor. Acesta avea menirea să menţină şi să ducă mai departe tradiţia şi cuibul lor. Povestea spune că Zburătorul se îndrăgosteşte o dată în viaţă, iar Manolică fusese zburător în tinereţe. În film, personajul meu nu mai are nemurirea, ţine un fel de bar în acel conac, unde fabrică tot felul de lichioruri, e un fel de alchimist.

Pe altă parte, el întreţine lumea zburătorilor şi doreşte ca aceasta să nu dispară. Caută, răscoleşte, cercetează şi găseşte alt zburător care să aibă menirea de a duce mai departe lumea, povestea…. Există o replică spusă des în film despre  “cine duce mai departe povestea?”

Filmul n-a fost făcut din bani publici, ci dintr-un efort colectiv de oameni generoşi care au depus energie şi au avut un crez.

Dacă filmul ar fi avut o sursă de finanţare de la stat sau de la CNC, sigur  nu ne-am fi înţeles atât de bine, nu am fi colaborat, am fi făcut fiţe din cauza vremii, sau am fi inventat motive de boală din cauza condiţiilor vitrege de la filmare. Ne-a unit frumoasa poveste din film şi pentru că am îndrăznit să credem că putem face ceva împreună.

Pe 1 februarie am premiera la Teatrul “Maria Filotti”, unde joc în spectacolul cu piesa “Leonce si Lena” de Georg Buchner, în regia lui Vlad Cristache, după care, plec la Luxemburg unde voi sta două luni, pentru că în teatrul de acolo, voi începe repetiţiile pentru  „L’heure grise” – Agota Kristof.

Nu este prima experienţă în acel teatru, iar Luxemburgul îmi place foarte mult. Aşa că, eu nu voi fi pe 7 februarie la premiera filmului care se va rula în toate cinematografele din Bucureşti şi din ţară.

Prin intermediul Ziarului Metropolis invit toţi fanii mei să vadă o premieră absolută în România pentru că este un film care are la bază un mit şi o tulburătoare  poveste de dragoste: “Ultimul Zburător.”  Veniţi să vedeţi ce n-aţi mai văzut şi o să vă bucuraţi!

Foto cu Ultimul Zburator si Constantin Cojocaru – Cinemagia

19
/02
/24

Peste 100 de producții românești sunt înscrise pentru nominalizările la Premiile Gopo. În total, 107 de filme românești - lungmetraje de ficțiune, documentare și scurtmetraje, lansate în cinematografe, la festivaluri naționale și internaționale sau pe platformele de streaming în 2023, intră în cursa pentru nominalizările la cea de-a 18-a ediție a Premiilor Gopo, care va avea loc în 29 aprilie la Teatrul Național ,,I.L. Caragiale” din București.

18
/02
/24

CRONICĂ DE FILM Cu premiera mondială în secţiunea Forum, necompetiţională, a Festivalului de la Berlin, "Săptămâna Mare", scris şi regizat de Andrei Cohn şi inspirat din nuvela "O făclie de Paşte" a lui I. L. Caragiale, este un film care gravitează în jurul unei întrebări fundamentale: Cum se ajunge ca un om să-i ia viaţa celui de lângă el?

16
/02
/24

După 5 nominalizări la Oscar (Cel mai bun film, Cel mai bun regizor, Cel mai bun film internațional, Cel mai bun scenariu adaptat și Cel mai bun sunet), Grand Prix și Premiul FIPRESCI la Cannes, după sute de articole în presa internațională care îl identifică drept cel mai răvășitor film al anului, The Zone of Interest / Zona de interes se vede acum în România, în 40 de cinematografe din 20 de orașe.

16
/02
/24

Happy Cinema a pregătit filme de top pentru luna februarie, potrivite pentru toate gusturile și vârstele. Cinematografele din lanțul Happy Cinema îți oferă o experiență de calitate la cele mai prietenoase prețuri. Blockbustere de la Hollywood, filme animate, filme dedicate melomanilor sau filme pentru copii – toate te așteaptă în cele 10 cinematografe din țară.

15
/02
/24

Cu ocazia Zilei Naționale Constantin Brâncuși, reprezentanțele Institutului Cultural Român de la Lisabona, Beijing, Istanbul, Londra, Stockholm, Bruxelles, Veneția, Madrid, Tel Aviv și Varșovia vor organiza o serie de evenimente pentru a celebra și a aduce în prim-plan contribuția inestimabilă a celui mai mare sculptor român la patrimoniul cultural mondial.

15
/02
/24

Warner TV transformă weekend-ul de dinaintea galei de decernare a premiilor Academiei americane de film într-un maraton de filme de Oscar®, cu șapte producții reprezentative, nominalizate sau recompensate cu mult-râvnita statuetă. În serile de 8, 9 și 10 martie vor putea fi urmărite drame și filme de acțiune lansate pe parcursul a șapte decenii.

12
/02
/24

Acolo unde nu mai e trafic, doar o plajă pustie și posibilitatea unui nou început, iubirea poate completa peisajul unei eternități liniștite. „Băieții buni ajung în Rai”, al treilea lungmetraj al regizorului Radu Potcoavă, propune publicului la cinema, din 22 martie, o întâlnire cu o poveste inedită și o scurtă pauză pentru a uita de grijile vieții cotidiene.

09
/02
/24

CARTEA DE CINEMA Într-o scurtă carte apărută în 2022 şi bazată pe câteva dialoguri inedite iniţiate de Ioan-Pavel Azap şi derulate între 2009 şi 2011, Tudor Caranfil vorbeşte despre parcursul său şi critica de film. Un moment esenţial au fost "Serile prietenilor filmului", un eveniment pe care l-a creat în 1962 şi al cărui succes avea să ducă la formarea Cinematecii - o poveste demnă însăşi de un scenariu.

09
/02
/24

Cu încasări de 952 de milioane de dolari la box-office-ul mondial, onorat cu cele mai mari premii ale industriei din acest an, dominând cu câte 13 nominalizări la Oscar® și la Premiile Academiei Britanice de Film și Televiziune (BAFTA), blockbusterul Oppenheimer în care joacă Cillian Murphy, nominalizat la Oscar pentru rolul lui J. Robert Oppenheimer și Emily Blunt în rolul soției sale, biologul și botanistul Katherine „Kitty” Oppenheimer, va fi disponibil pentru vizionare în exclusivitate pe SkyShowtime din 21 martie.

09
/02
/24

Seria CultClassics aduce în atenția publicului filme semnificative sau realizatori de film importanți din istoria cinematografiei. “Am vrut să creăm un program independent, care să ne conducă într-o călătorie prin lumea filmului, să explorăm împreună diferite curente cinematografice, stiluri regizorale, culturi și spații geografice” Anca Caramelea, curator ARTA.