Un teatru antic, edificat în urmă cu 2.300 de ani, redeschis în Grecia, după aproape 1.700 de ani de tăcere
https://www.ziarulmetropolis.ro/un-teatru-antic-edificat-in-urma-cu-2-300-de-ani-redeschis-in-grecia-dupa-aproape-1-700-de-ani-de-tacere/

Unul dintre cele mai frumoase teatre din Grecia Antică, construit în urmă cu 2.300 de ani, a fost redeschis pentru public sâmbătă la Messene, în sudul Peninsulei Peloponez. Abandonat de messenieni sub influenţa creştinismului (Epistolele Sfântului Pavel către messenieni), căzut în uitare vreme de 17 secole, teatrul din Messene s-a redeschis şi a fost readus […]

Un articol de Corina Vladov|4 august 2013

Unul dintre cele mai frumoase teatre din Grecia Antică, construit în urmă cu 2.300 de ani, a fost redeschis pentru public sâmbătă la Messene, în sudul Peninsulei Peloponez.

Abandonat de messenieni sub influenţa creştinismului (Epistolele Sfântului Pavel către messenieni), căzut în uitare vreme de 17 secole, teatrul din Messene s-a redeschis şi a fost readus la viaţă cu ocazia unui concert special, care a avut loc pe 3 august, după aproape 1.700 de ani de tăcere, în această străveche cetate grecească din sudul Peloponezului, informează site-ul publicaţiei Le Nouvel Observateur.

Teatrul, parţial restaurat cu fonduri de la Fundaţia Niarchos, care era înzestrat cu o vastă scenă mobilă în epoca în care a fost construit, a trecut printr-o serie de pregătiri febrile pentru seara de gală, pe 3 august, organizată pentru a celebra „renaşterea” sa.

Sub bagheta lui Vassilis Christopoulos, directorul Orchestrei Naţionale din Atena, un ansamblu de muzicieni a acompaniat doi artişti, soprana Cecilia Costea şi baritonul Dimitri Platanias. Având un repertoriu mai puţin grec, consacrat lui Verdi şi Puccini, la acest spectacol au fost aşteptaţi mii de spectatori în acest sit arheologic în general pustiu, care a constituit punctul final al Festivalului din Atena şi Epidaure 2013, însă, totodată, un nou început pentru unul dintre cele mai frumoase teatre din Grecia Antică.

Acces la monumente

Istoria oraşului Messene, a teatrelor sale, a templelor sale sprijinite de ziduri puternice, începe din anul 369 î.e.n. Ilustrul general Epaminondas din Teba, care i-a învins pe spartani în bătălia de la Leuctra în anul 371 î.e.n., distrugând în sfârşit tirania exercitată de Sparta asupra oraşelor învecinate, a eliberat populaţiile înrobite.

A redat oraşul Messene messenienilor, cerându-le însă să construiască o nouă capitală, în care să trăiască cetăţenii acelui oraş exilaţi în Libia, în Sicilia sau în alte oraşe greceşti, cu scopul de a opune rezistenţă în faţa unei posibile revanşe a Spartei, notează Mediafax.

Astfel s-a născut Messene, la poalele Muntelui Ithome, o fortăreaţă şi un sanctuar dedicat lui Zeus Ithomatas. Construit armonios în terase într-un inel muntos cu deschidere spre mare, conceput pe baza modelului de oraş ideal creat de arhitectul şi geometrul Hippodam din Milet, oraşul Messene, ale cărui ziduri, întărite cu 38 de turnuri, se întind pe o lungime de 9 kilometri, adăposteşte în centru cele mai frumoase monumente publice ale sale, astfel încât accesul să fie la fel de uşor pentru toţi cetăţenii săi din cartierele învecinate.

Având o agora (piaţă centrală) magnifică, propilee impozante, fântâni monumentale, numeroase izvoare, temple închinate zeilor Esculap, Artemis şi Demetra, un odeon destinat adunărilor populare (Ecclesia) – o sală acoperită şi sprijinită de coloane în care aveau loc şedinţele Adunării aleşilor -, un superb stadion înconjurat de porticuri, pe colinele rămase neschimbate din Antichitate, un stadion care putea să îi primească pe cei 10.000 de locuitori ai cetăţii şi pe toţi cei din satele din împrejurimi, Messene depăşea fără îndoială ca număr de locuitori populaţia Atenei, iar trei porturi îi asigurau legătura cu restul civilizaţiei elene.

Zeiţele Greciei

Edificat după modelul teatrelor greceşti care se foloseau de declivitatea terenului, sprijit de un zid vast semicircular, magnificul teatru din Messene a fost construit pentru a primi 10.000 de spectatori sau pentru toţi cetăţenii oraşului cu ocazia unor reuniuni de ordin politic.

Au rezistat până în zilele noastre doar câteva rânduri cu scaune din gresie, în faţa cărora se ridică scena dedicată marelui preot al templului lui Zeus care domina oraşul.

Deşi geograful şi scriitorul Pausanias a consacrat numeroase pagini oraşului Messene în volumul său „Descrierea Greciei”, în secolul al II-lea e.n., oraşul, devenit creştin, a fost mai târziu abandonat, acoperit cu viţă de vie şi măslini, căzut în uitare şi redus la tăcere, chiar dacă numeroşi călători francezi şi englezi i-au vizitat ruinele începând din secolul al XVII-lea.

Abia în 1986 Societatea arheologilor din Atena a răscumpărat de la ţăranii din zonă toate terenurile acoperind teritoriul cetăţii şi au putut să înceapă astfel primele săpături finanţate de Uniunea Europeană, sub coordonarea arheologului Petros Themelis. Cercetătorii au descoperit statui magnifice care îi reprezentau pe Tezeu, Hermes, Artemis, cele ale unor tinere preotese ale acestei zeiţe, chiar în zonele descrise de Pausanias.

Foto: tempsreel.nouvelobs.com

02
/02
/17

Călin Goia, solistul trupei Voltaj, a postat pe pagina de Facebook a formaţiei un videoclip în care cântă despre România, în contextul protestelor care au avut loc în mai multe oraşe din ţară, notează. Artistul face o numărătoare inversă a celor 10 zile în care ordonanţele de urgenţă adoptate marţi de Guvern mai pot fi contestate.

02
/02
/17

CRONICĂ DE FILM. E dificil de scris despre un debut care se anunţa promiţător, dar care se dovedeşte dezamăgitor, aşa cum este „La drum cu tata”, de Anca Miruna Lăzărescu, o regizoare româncă stabilită în Germania, unde a absolvit Universitatea de Televiziune și Film din München.

31
/01
/17

Coregraful suedez Mats Ek și balerina Ana Laguna au primit luni titlul de Doctor Honoris Causa al Universității Naționale de Artă Teatrală și Cinematografică "I. L. Caragiale". Ceremonia de acordare a distincțiilor a avut loc în cadrul manifestărilor organizate cu prilejul zilei UNATC "I. L. Caragiale".

31
/01
/17

 „Dictatorii sunt întotdeauna dezinformaţi. E rezultatul fricii pe care o sădesc. Cad în propria lor capcană: a terorii. De fapt, mi-e frică - mi-e frică să spun tot ce gândesc. Dacă acest carnet cade în mâna cuiva? La români, stomacul e mai important decât creierul. Chiar şi decât picioarele...", nota în jurnalul său regizorul Alexandru Tatos, pe 20 mai 1973. Într-o zi de 31 ianuarie (1990) Alexandru Tatos înceta din viaţă.

31
/01
/17

A vrut să se facă aviator și a devenit actor, pentru că așa cum spunea în ale sale memorii “cea mai frumoasă frumusețe este meseria pe care mi-am ales-o și căreia m-am dedicat vreme de 50 de ani. Privind în urmă pot spune că nu aş schimba nimic la viaţa mea. Am avut o viaţă bogată şi fericită. Am avut o imaginaţie suficient de bogată încât să pot să mă închipui în tot felul de situaţii sociale în care aş fi putut să trăiesc şi să-mi dau seama că nu m-ar fi satisfăcut niciuna”.

30
/01
/17

Tipătescu (terminând de citit o frază din jurnal): "... Ruşine pentru oraşul nostru să tremure în faţa unui om!... Ruşine pentru guvernul vitreg, care dă unul din cele mai frumoase judeţe ale României pradă în ghearele unui vampir!..." (indignat) "Eu vampir, 'ai?... Caraghioz!” - O scrisoare pierdută (1883), Ion Luca Caragiale. Astăzi se împlinesc 165 de ani de la nașterea celui mai important dramaturg român.

30
/01
/17

Pe 25 ianuarie 2017, la Teatrul de Comedie din Bucureşti a avut loc premiera spectacolului ''Micul prinţ''. Povestea scrisă de Antoine de Saint-Exupéry (traducere Ileana Cantuniari) a fost pusă în scenă de regizorul Alexandru Dabija, cu semnătura scenografică a lui Mircea Cantor și muzica Adei Milea, micul prinţ fiind interpretat de Dorina Chiriac.

30
/01
/17

La un an de la moartea lui George Alexandru (1957-2016), Televiziunea Română şi Teatrul Nottara îi aduc un omagiu celui care, între copertele primelor și ultimelor sale spectacole, a interpretat zeci de roluri în teatru și film. Astfel, iubitorii teatrului pot vedea în această seară, de la ora 21.20, pe TVR 2, spectacolul IN MEMORIAM George Alexandru.

30
/01
/17

Expoziţia itinerantă "Lumea turcică din Munţii Altai până în Balcani", ce aduce in fata publicului 33 de picturi în ulei semnate de tot atâţia artişti din 17 ţări, se va deschide pe 1 februarie, de la ora 18.30, la Galeria Artelor din cadrul Cercului Militar Naţional.

30
/01
/17

Seară romantică la Sala Radio pentru iubitorii muzicii pe data de 3 februarie (vineri, de la ora 19.00). Orchestra Națională Radio dirijată de Gheorghe Costin și având-o ca solistă pe Cristina Anghelescu va interpreta un program ce va cuprinde lucrări celebre ale repertoriului romantic: C. M. von Weber - Uvertura operei Oberon, P. I. Ceaikovski - Concertul în re major pentru vioară şi orchestră, op. 35 și J. Brahms - Simfonia nr. 1 în do minor, op. 68.

29
/01
/17

În anii ’60, muzica The Beatles era pe cât de respectată, pe atât de populară. În timp ce The Fab Four împingeau granițele muzicii rock și stabileau standardele pentru decadele ce aveau să urmeze, fiecare membru în parte își juca propriul rol revoluționar.