Valentina Lisitsa. Solitudine şi comunicare
http://www.ziarulmetropolis.ro/valentina-lisitsa-solitudine-si-comunicare/

CRONICĂ DE CONCERT „Un artist îşi asumă riscuri”, aşa s-ar putea sintetiza ceea ce pianista Valentina Lisitsa a împărtăşit cu jurnaliştii şi publicul bucureştean pe parcursul zilei de 5 noiembrie 2013, la Ateneul Român.

Un articol de Sabina Ulubeanu|11 Noiembrie 2013

CRONICĂ DE CONCERT „Un artist îşi asumă riscuri”, aşa s-ar putea sintetiza ceea ce pianista Valentina Lisitsa a împărtăşit cu jurnaliştii şi publicul bucureştean pe parcursul zilei de 5 noiembrie 2013, la Ateneul Român.

Riscul sincerităţii, al asumării propriei persoane și, în cazul Valentinei, curajul de a folosi mecanismele solitudinii pentru a comunica. Pentru a aduce oamenii în sala de concert captându-le mai întâi atenția în singurătatea căutarilor pe Youtube, smulgându-i apoi din spatele ecranelor, ca să asculte muzica pe viu, direct, și, mai ales, împreună.

Puțini sunt artiștii care te primesc în apropiere cu atât de multă deschidere. În ziua recitalului de la București, Valentina Lisitsa a acordat interviuri în care s-a dezvăluit pe sine cu naturalețe și generozitate, permițând apoi celor curioși să asiste și la repetiție.

Și nu a fost vorba despre câteva acorduri pentru acomodarea cu instrumentul și sala, ci despre o veritabilă sesiune de studiu intens, fără rezerve, fără frâne emoționale, cu insistențe punctuale, cu treceri spontane de la o lucrare la alta și fără a scoate vreo partitură din geantă, în ciuda programului extins ca dimensiuni.

O repetiție în care s-a arătat în deplin control, în care nu a fost loc pentru arbitrar, în care cei prezenți oboseau treptat pe măsură ce pianista devenea din ce în ce mai cerebrală și prezentă, în care exercițiul întoarcerii spre sine s-a întâmplat gradual: reverie în Chopin, lecție de idei în Beethoven, căutarea sunetului în Rachmaninov și surmontarea dificultăților tehnice în Prokofiev și Liszt.

Paradoxul recitalului solo este tocmai această întoarcere spre sine, obligatorie pentru a ține o sală plină captivă. Valentina Lisitsa coagulează în jurul ei milioane de vizionări, mii de bilete vândute și întreține vie relația cu auditorii prin dialoguri pline de explicații muzicale, povești de viață și replici fermecătoare.

Își împarte energia spre fiecare în parte, adună publicul la concert, propune starea de trăire simultană doar pentru a se regăsi ea însăși pe scenă, în deplină izolare și concentrare. Dozajul dintre singurătate și comuniune cu publicul suportă ajustări fine în funcție de fiecare lucrare abordată, iar seara de 5 noiembrie 2013 nu a fost o excepție.

Valentina Lisitsa

Valentina Lisitsa, pe scena Ateneului Romând din Bucureşti

Recitalul a debutat cu 6 preludii de Serghei Rachmaninov. Preludiul este cea mai liberă formă muzicală, de aceea și atât îndrăgită de romantici și post-romantici. Pentru că preludiul pune în prim plan expresia muzicală a unui sentiment bine definit.

Rolul interpretului este de a-l identifica și filtra prin experiența proprie. Valentina Lisitsa a gradat emoțional judicios, pornind de la limpezimea reveriei în op 32 nr 5 în Sol major, care a introdus auditoriul în „starea de ascultare”, retrăgându-se apoi din ce în ce mai mult spre tumultul său interior, cu sunet departe de orice estetism gol de conținut, în restul preludiilor.

A urmat sonata a 7-a în si bemol major de Serghei Prokofiev, lucrare în care spiritul său liber a rezonat pe deplin cu complexitatea partiturii. Lisitsa construiește admirabil idee după idee, tratându-le ca pe mutări ale imaginarului joc de șah care îi este atât de drag.

În partea întâi, doar unul dintre multele exemple de coerență: schimbarea de sonoritate la revenirea copleșitoarelor note repetate din tema a doua, cu un timbru mult mai întunecat și resemnat ca în expoziție. Acest sunet a pregătit dramatismul exemplarelor polifonii din partea a doua a sonatei, moment de mare intensitate în care muzica redată a absorbit fiecare a respirație a publicului, pentru a se descătușa în energia fantastică a părții a treia.

Citiţi şi: Valentina Lisitsa, pianistă: „Fără public, eşti doar un amator“

Dacă în Rachmaninov am acceptat cu interes atacul uneori frust, direct, în sonata Apassionata de Beethoven abordarea impulsivă a nuanțelor mari a minimalizat uriașul edificiu pe care Valentina Lisitsa îl stăpânește perfect din punct de vedere compozițional, fiecare frază și motiv și ciocnire de idei fiind aproape explicate publicului.

Partea a doua a concertului a fost o demonstrație de solitudine și comunicare în același timp. În cele opt nocturne de Fr. Chopin, stilul a pălit în favoarea trăirii personale, închisă dincolo de scenă și aplauze, iar în Totentanz de Liszt, opțiunea pedalizării suplimentare a plasat variațiunile pe emblematicul Dies Irae în zona sumbră și explozivă în același timp a creației lisztiene, opțiune asumată pe deplin de pianista de origine ucrainieană și aclamată de spectatori.

Cu vădită plăcere, energia primită din sală s-a transformat în patru bisuri, toate romantice: Ave Maria de Schubert, Regele Ielelor de Schubert în transcripția lui Liszt, studiul La campanella Paganini-Liszt și rapsodia a 12-a de Franz Liszt.

Dintre toate, un moment special a fost opțiunea pedalizării înainte de repriza studiului de Liszt, mai pronunțată ca în alte interpretări, elementul de risc, nota de stranietate a finalului, perfect justificată de percepția contemporană a muzicii clasice pe care Valentina Lisitsa o împărtășește cu entuziasm publicului său, prin toate mediile, dar mai ales direct, provocând în final meditația solitară a întoarcerii spre sine.

Sabina Ulubeanu este compozitoare și scrie pe blogul armonii.blogspot.com.

Foto cu Valentina Lisitsa – Silviu Pal

24
/05
/17

Concertmaistrul Filarmonicii din Viena, Volkhard Steude, poate fi din nou ascultat de publicul din România. Pe o pe o vioară Antonius Stradivarius 1714, care i-a fost pusă la dispoziție de Banca Națională a Austriei, violonistul va interpreta binecunoscuta și îndrăgita Sonată Nr.9 în La major, op.47 –Kreutzer de Beethoven, dar și alte două sonate compuse de doi dintre marii B din istoria muzicii: Beethoven și Brahms.

24
/05
/17

Primul muzician din istorie distins cu Premiul Nobel pentru Literatură împlinește, astăzi, 76 de ani! Cântărețul, compozitorul și poetul Bob Dylan (Robert Allen Zimmerman) a compus de-a lungul carierei sale peste 400 de cântece și a influențat prin creația sa generaţii întregi de muzicieni.

22
/05
/17

Un eveniment fără precedent în istoria muzicală a Chinei a avut loc de-a lungul săptămânii trecute: cursurile de Măiestrie Artistică Master Classes Mariana Nicolesco au reunit la Universitatea din Shenzhen, în apropiere de Hong Kong, cele mai proeminente talente din Conservatoarele şi Universităţile Chinei, printre care Beijing, Shanghai, Canton, Hunan, precum şi profesori şi maeştri de canto din întreaga ţară.

22
/05
/17

“Nostalgia este dorul de vremurile trecute, în care nu era nimic de râs” - Charles Aznavour. Artistul celor 1.300 de cântece devenite şlagăre împlinește, astăzi, 93 de ani. Adesea supranumit Frank Sinatra al Franței, toate piesele lui Aznavour sunt cântece de dragoste.

19
/05
/17

Cu ocazia aniversării a 70 de ani a maestrului Gigi Căciuleanu, duminică, 14 mai 2017, a avut loc un eveniment special dedicat artistului, la Teatrul Național “I.L. Caragiale” București şi totodată a fost programat spectacolul D'ale noastre (joi 11 mai 2017).

19
/05
/17

Vivaldianno – City of Mirrors, un show complex ce îl are în prim plan pe Antonio Vivaldi, unul dintre cei mai iubiţi compozitori ai tuturor timpurilor, va fi pus în scenă, duminică, la Sala Palatului din Bucureşti.

17
/05
/17

Institutul Cultural Român de la Tel Aviv, în colaborare cu Universitatea Națională de Muzică din București, Academia de Muzică și Dans din Ierusalim și Școala de Muzică Buchmann-Mehta din cadrul Universității Tel Aviv, organizează în perioada 22-23 mai 2017 o serie de conferințe și concerte de muzică de cameră, cu participarea muzicologului dr. Irina Hasnaș și a artiștilor români Mircea Marian- violoncel și Mădălina Dănilă- pian.

17
/05
/17

Între 18 şi 21 mai, fanii români ai jazz-ului petrec patru zile de sărbătoare, alături de turiştii străini veniţi în Sibiu pentru festival şi pentru frumuseţile oraşului. Începand de joi şi până duminică, de la orele 19:00, Piaţa Mică va răsuna de acorduri de jazz cu influenţe orientale, latino sau blues. Intrarea la concertele din Piaţa Mică este liberă.

15
/05
/17

Vineri, 26 mai, de la ora 20:00, la Serendipity Art, Coffee&Tea, iubitorii muzicii pot asculta RENOUVEAU GRINGO – un concept unic, o îngemănare de stiluri, armonii şi influenţe, pornind de la piesele clasice până la elementele de muzică electronică, însoţite de loopuri de chitară, voce, muzicuţă şi lapsteel guitar, toate filtrate în stilul propriu al lui AG Weinberger.

09
/05
/17

Vineri, 12 mai 2017, de la ora 19.00, Orchestra Națională Radio sărbătorește Ziua Regalității printr-un concert special, sub bagheta dirijorului britanic William Kunhardt, cu participarea violonistului Eugen Sârbu, singurul muzician român menționat, alături de George Enescu, în celebra publicație Oxford Dictionary of Music.

Page 1 of 10312345...102030...Last »