VIDEO Cazul tablourilor continuă. Avocaţi:Tablourile furate de la muzeul din Rotterdam nu au fost arse
http://www.ziarulmetropolis.ro/video-cazul-tablourilor-continua-avocatitablourile-furate-de-la-muzeul-din-rotterdam-nu-au-fost-arse/

Avocaţii lui Radu Dogaru, Eugen Darie şi Alexandru Bitu au declarat, marţi, la Judecătoria Sectorului 3, că cei trei le-au spus că tablourile furate de la muzeul din Rotterdam nu au fost arse.

Un articol de Andrada Văsii|13 August 2013

Avocaţii lui Radu Dogaru, Eugen Darie şi Alexandru Bitu au declarat, marţi, la Judecătoria Sectorului 3, că cei trei le-au spus că tablourile furate de la muzeul din Rotterdam nu au fost arse, aceştia aşteptând cadrul procesual corect pentru a le preda autorităţilor olandeze.

Judecătoria Sectorului 3 a început, marţi, discuţiile în dosarul privind furtul celor şapte tablouri de la Muzeul Kunsthal din Rotterdam, în care au fost trimişi în judecată Radu Dogaru, Eugen Darie, Alexandru Bitu, Olga Dogaru, Petre Condrat şi Adrian Procop. Instanţa a amânat dosarul pentru 10 septembrie, din cauza lipsei de procedură.

Avocaţii lui Eugen Darie şi Radu Dogaru au declarat, la ieşirea din sediul Judecătoriei Sectorului 3, că au aflat de la clienţii lor că tablourile furate nu au fost arse.

Avocata Maria Vasii a precizat că documentele pe care le au apărătorii îi fac să creadă că, în cazul tablourilor, clienţii lor spun adevărul.

Clienţii noştri aşteaptă cadrul procesual corect pentru a face toate demersurile pentru a preda aceste tablouri către autorităţile olandeze. Clienţii noştri ne-au informat că tablourile nu au fost arese.

Maria Vasii,
avocata lui Eugen Darie

Întrebaţi dacă persoanele judecate în acest dosar au negociat cu cineva predarea tablourile, avocaţii au precizat că nu pot da mai multe detalii, acestea fiind aspecte care ţin de confidenţialitate.

Expertiză la Luvru

„Toate celelalte dovezi ne fac să credem că tablourile nu au fost arse (…) Aşteptam chiar astăzi această surpriză, în sensul declaraţiilor, să mărturisească judecătorului detalii cu privire la existenţa şi locul unde pot fi găsite aceste tablouri”, a mai spus Maria Vasii.

La rândul său, Cătălin Dancu, avocatul lui Radu Dogaru şi a mamei acestuia, Olga Dogaru, a spus că se va prezenta marţi, împreună cu clienta sa, la DIICOT, pentru a lua la cunoştinţă de expertiza făcută de specialiştii din cadrul Muzeului Naţional de Istorie a României. Dancu a precizat că doreşte trimiterea probelor la Muzeul Luvru, pentru efectuarea unei noi expertize care să clarifice dacă tablourile au fost sau nu arse.

El a precizat că se ştie sigur că tablourile furate de la muzeul din Rotterdam au fost aduse în România, dar acestea nu au fost arse.

La primul termen de judecată a fost discutată şi înlocuirea măsurii de arest preventiv în cazul lui Eugen Darie cu obligarea de a nu părăsi ţara.

În sala de judecată, Maria Vasii a susţinut că Eugen Darie poate fi cercetat în stare de libertate, arătând că acesta intenţionează să recunoască faptele şi să meargă pe procedura simplificată prevăzută de lege. Judecătorul a rămas în pronunţare, urmând să decidă marţi dacă va admite sa nu cererea.

De asemenea, Judecătoria Sectorului 3 va discuta luni şi o cerere de liberare sub control judiciar făcută de Alexandru Bitu. La primul termen de judecată din dosarul privind furtul tablourilor de la Muzeul Kunsthal din Rotterdam au fost prezenţi şi jurnalişti olandezi.

Artă de 18 milioane de euro

În 15 iulie, procurorii DIICOT i-au trimis în judecată pe Radu Dogaru, Eugen Darie, Alexandru Bitu, Olga Dogaru, Petre Condrat şi, în lipsă, pe Adrian Procop, în dosarul privind furtul celor şapte tablouri de la Muzeul Kunsthal din Rotterdam, valoarea prejudiciului fiind estimată la 18 milioane de euro.

Adrian Procop şi Radu Dogaru sunt acuzaţi că, în noaptea de 15 spre 16 octombrie 2012, au intrat prin efracţie în Muzeul Kunsthal din Rotterdam, cu complicitatea lui Darie, de unde au furat şapte picturi în ulei şi acuarele.

De la muzeul din Rotterdam au fost furate atunci tablourile „Tete d´Arlequin” de Pablo Picasso, „La Liseuse en Blanc et Jaune” de Henri Matisse, „Waterloo Bridge” şi „Charing Cross Bridge” de Claude Monet, „Femme devant une fenêtre ouverte, dite la fiancée” de Paul Gauguin (foto sus stânga), „Autoportrait” de Meyer de Haan (foto sus dreapta) şi „Woman with Eyes Closed” de Lucian Freud.

Foc în sobă cu tablouri

Alexandru Mihai Bitu este acuzat că a aderat la grupul infracţional şi i-a ajutat pe Dogaru, Darie şi Procop în încercarea de a valorifica tablourile furate, precum şi că a intermediat comercializarea operelor de artă. Petre Condrat a fost trimis în judecată pentru tăinuire, fiind acuzat că a înlesnit inculpaţilor Dogaru şi Darie valorificarea a două dintre operele de artă, „cunoscând că acestea provin din săvârşirea unei infracţiuni”, au precizat procurorii.

Olga Dogaru, mama lui Radu Dogaru, este acuzată că ar fi transportat şi ascuns tablourile care au fost furate de la muzeul din Rotterdam.

Lucrările furate de la Muzeul Kunsthal din Rotterdam sunt realizate pe hârtie, fie pastel pe hârtie, fie grafică pe hârtie realizată cu tuş. Deci chiar în cazul în care aceste piese ar fi arse, ele nu lasă urme care să poată fi măsurate prin tehnica pe care o folosim noi şi sigur la perioada la care a fost recoltată proba, la câteva zile, săptămâni, după presupusa ardere. Deci vorbim întotdeauna despre presupusa ardere. Ceea ce am pus în evidenţă în cenuşa pusă la dispoziţie de DIICOT sunt resturi care aparţin de tablouri realizate în tehnica ulei pe pânză, deci care au avut şasiuri şi pânză cu strat de preparaţie.

dr. Ernest Oberländer-Târnoveanu,
directorul Muzeului Naţional de Istorie a României

Procurorii DIICOT au arătat, în rechizitoriul trimis instanţei Judecătoriei Sectorului 3, că mama lui Radu Dogaru a declarat, la audieri, că a ars tablourile furate de la un Muzeu Kunsthal din Rotterdam, în soba locuinţei sale din comuna Carcaliu, judeţul Tulcea.

Olga Dogaru a mai spus că, din dorinţa de a-şi proteja fiul, de a nu-i face rău lui şi pietenilor lui şi pentru că îi era frică, s-a hotărât să ardă tablourile, crezând că dacă „tablourile nu vor fi găsite niciodată, nu vor fi probe împotriva lor şi nu vor putea fi condamnaţi”, au mai scris procurorii în actul de sesizare a instanţei.

Astfel, la aproximativ patru zile după percheziţia făcută de anchetatori la 13 februarie, Olga Dogaru a hotărât să ardă tablourile.

Am făcut întâi focul în soba din baia mea, după care m-am deplasat în cimitir şi am dezgropat tablourile, reîntorcându-mă acasă cu acestea. Am băgat coletul – sacul în care erau împachetate cele şapte tablouri, fără să-l mai desfac, în sobă, am pus câteva lemne, papucii, şoşonii din cauciuc cu care fusesem încălţată şi am aşteptat să ardă complet. Acestea au ars destul de repede şi am văzut că tablourile arseseră complet. A doua zi, eu personal am curăţat soba, scoţând cenuşa, pe care am pus-o într-o roabă şi am lăsat-o în curte. Apoi l-am rugat pe Gioni, omul care ne ajută prin curte, să arunce cenuşa la groapa de gunoi, care este o râpă.

Olga Dogaru,
inculpat

Ulterior, în 22 iulie, la Tribunalul Bucureşti, care judeca recursul unora dintre inculpaţi la menţinerea măsurii arestării preventive, Olga Dogaru şi-a schimbat declaraţia şi a arătat în faţa judecătorilor că ea nu a ars tablourile, aşa cum a susţinut anterior, în faţa procurorilor.

Anchetatorii au ridicat urmele de cenuşă şi material rezultate în urma arderii din soba locuinţei Olgăi Dogaru, probe care au fost supuse unei constatări tehnico-ştiinţifice.

Pentru că această expertiză nu a fost finalizată la momentul trimiterii în judecată a dosarului, procurorii au disjuns cercetările în cazul Olgăi Dogaru, pentru infracţiunea de distrugere calificată cu consecinţe deosebit de grave, pedepsită cu închisoare de la 10 la 20 de ani.

Cuiele: dovezi de nătăgăduit

Cenuşa analizată în dosarul furtului de la muzeul din Rotterdam, ridicată la percheziţiile din 1 martie, de la locuinţa Olgăi Dogaru, provine din arderea a cel puţin trei tablouri realizate în tehnica uleiului pe pânză, potrivit rezultatelor expertizei realizate de specialiştii Muzeului de Istorie, prezentate într-o conferinţă de presă în 6 august.

Potrivit specialiştilor MNIR care au făcut expertiza, cuiele găsite în cenuşa analizată sunt mai vechi de sfârşitul secolului al XIX-lea, fiind făcute „într-o tehnică meşteşugărească, deci de fierari, bucată cu bucată, fiind prin batere, prin forjare”, iar după numărula acestora, ar fi fost arse cel puţin trei tablouri.

La acestea putem să adăugăm un al patrulea, cel de la care provin scoabele, care provin fie de la o lucrare realizată recent, contemporană, fie de la o lucrare mai veche, restaurată şi a cărei pânză a fost realizată pe un şasiu nou. Deci minimum trei, maximum patru lucrări, dar numai cele realizate în tehnica ulei pe pânză.

dr. Ernest Oberländer-Târnoveanu,
directorul Muzeului Naţional de Istorie a României

Acesta a adăugat că nu poate spune cu exactitate dacă tablourile arse fac parte din cele şapte opere de artă furate de la muzeul din Rotterdam, notează Mediafax.

Potrivit acestuia, dintre cele şapte tablori furate, cele realizate în tehnica ulei pe pânză sunt „La Liseuse en Blanc et Jaune” de Henri Matisse, „Femme devant une fenêtre ouverte, dite la fiancée” de Paul Gauguin, „Woman with Eyes Closed” de Lucian Freud şi „Autoportrait” de Meyer de Haan.

Foto credit: Wikipedia

20
/03
/17

Fotograful Mircea Albuțiu vă prezintă 10 imagini din seria de 40, numită New Energy. Seria a fost expusă la Arcade 24 în Bistrița Năsăud în septembrie 2015; în 28 aprilie 2017 va fi vernisată la Teatro Jose Lucio da Silva din Leiria, Portugalia iar în august 2017 la sediul ICR din Lisabona.

01
/03
/17

Povestea mărţişorului a supravieţuit în diferite forme până în prezent, de la firul simplu răsucit în alb şi roşu până la cel virtual. Mărţişor, Mărţişug sau Marţ era consemnat de etnologii începutului de secol XX ca obicei de 1 martie, prezent nu numai la români, dar şi la bulgarii şi albanezii din Balcani. Ţăranii păstrau obiceiul în fiecare început de primăvară, ca semn protector împotriva bolilor şi a nenorocului.

27
/02
/17

O schiţă realizată de Rembrandt, care reprezintă un câine, a fost autentificată după ce timp de 250 de ani a fost atribuită unui pictor german specializat în tablouri cu animale. Descoperirea a fost descrisă drept ”o senzaţie” de reprezentanţii Muzeului Herzog Anton Ulrich, din Braunschweig, unde schiţa a fost expusă timp de mai multe decenii şi era prezentată ca o lucrare a artistului Johann Melchior Roos.

21
/02
/17

Muzeul Național al Satului "Dimitrie Gusti" organizează în perioada 27 februarie - 8 martie Târgul "De Mărțișor", eveniment prin care își propune promovarea "vechiului obicei al dăruirii, la început de primăvară, a micilor obiecte artizanale cu rol protector".

17
/02
/17

Cu prilejul „Zilei Brâncuși ” care se sărbătorește la nivel național în fiecare an, la 19 februarie, MNAR prezintă în perioada 19-26 februarie 2017 o selecție de fotografii-document care surprind pe de o parte etapele instalării Coloanei Infinitului la Târgu-Jiu și pe de altă parte atmosfera atelierului parizian al lui Constantin Brâncuși care, în unele imagini, apare alături de sculpturile sale.

13
/02
/17

Deschiderea ediției din acest an a Carnavalului de la Veneția (11-28 februarie) a fost marcată de un show acvatic spectaculos, la care au participat, ca în fiecare an, numeroși vizitatori. Show-ul inaugural, pus în scenă pe Canalul Cannaregio, a celebrat sâmbătă seara temele frumuseții, mării și vanității, printr-o paradă a creaturilor marine.

30
/01
/17

Expoziţia itinerantă "Lumea turcică din Munţii Altai până în Balcani", ce aduce in fata publicului 33 de picturi în ulei semnate de tot atâţia artişti din 17 ţări, se va deschide pe 1 februarie, de la ora 18.30, la Galeria Artelor din cadrul Cercului Militar Naţional.

Page 1 of 3112345...102030...Last »