VIDEO Cum vede Lucian Boia lumea viitorului
https://www.ziarulmetropolis.ro/video-cum-vede-lucian-boia-lumea-viitorului/

Librăria Humanitas din Cişmigiu a găzduit lansarea volumului „Sfârşitul Occidentului? Spre lumea de mâine“, de Lucian Boia. La eveniment au fost prezenţi autorul Lucian Boia şi Gabriel Liiceanu.

Un articol de Teodora Gheorghe|15 mai 2013

Librăria Humanitas din Cişmigiu a găzduit lansarea volumului „Sfârşitul Occidentului? Spre lumea de mâine“, de Lucian Boia. La eveniment au fost prezenţi autorul Lucian Boia şi Gabriel Liiceanu.

Invitaţii serii au vorbit despre lumea occidentală şi despre viitorul omenirii. În contextul actual, a privi spre viitor presupune o mare incertitudine, dar şi o analiză a trecutului. Totuşi, a corela istoria cu prezentul aduce cu sine mai multe dubii decât adevăruri incontestabile. Trăim într-un univers artificializat şi haotic, unde „istoria este accelerată de la o generaţie la alta“, a punctat Lucian Boia.

Citiţi şi: Lucian Boia: „Românii au mai mult cultura compromisului, decât cultura rezistenței“

Autorul a mărturisit că volumul său este o falsă carte despre viitor. Nimeni nu cunoaşte cu adevărat mecanismul istoriei, cu atât mai puţin pe cel al viitorului. Suntem invitaţi, aşadar, să ne folosim creativitatea pentru a ne răspunde la întrebări.

Două certitudini

Gabriel Liiceanu a remarcat spiritul ludic al cărţii. Umorul este arma secretă de care se foloseşte Lucian Boia pentru a zugrăvi, într-un stil „sacadat, gustos şi cu poantă“, o lume occidentalocentristă. Lui Liiceanu i s-a părut că este neobişnuit pentru un istoric să abordeze perspectiva viitorului, şi nu a trecutului. „Dacă nu va fi aşa, va fi cu siguranţă altfel“, a subliniat Liiceanu. Pentru Lucian Boia există doar două mari certitudini. Prima: viitorul lumii va fi dominat de chinezi şi cea de-a doua: va fi foarte cald.

Occidentul se distinge prin faptul că i-a permis omului să devină un demiurg. În timp ce orientalii au produs idei, occidentalii le-au prelucrat, generând invenţii semnificative pentru dezvoltarea civilizaţiei. „Occidentul a inventat ziua de mâine“, a afirmat autorul, subliniind astfel spiritual pragmatic şi întreprinzător al europenilor şi al americanilor.

Foto: Radu Sandovici www.vertizontal.ro

07
/10
/23

Romanul „Numele celălalt. Septologie I-II” de Jon Fosse, laureatul Premiului Nobel pentru Literatură din acest an, antologia de proză scurtă „Kiwi, 2023. Trecuturi”, coordonată de Marius Chivu, și cartea pentru copii ,,Mai isteț decât regele” de George Shannon sunt propunerile noastre de lectură pentru mijlocul toamnei.

06
/10
/23

În imprintul Armada de la Nemira, prezent de cinci ani pe piața de profil, sunt publicate cărțile celor mai importanți autori de SF, Fantasy & thriller din lume: George R. R. Martin, Stephen King, Frank Herbert, Ursula K. LeGuin.

29
/09
/23

Atelierele de autocunoaștere prin scris Casa din mine vin în întâmpinarea adolescenților bucureșteni, membri ai trupei de teatru Brainstorming, elevi ai Colegiului Național Bilingv „George Coșbuc”, Colegiul Național „Sfântul Sava”, Colegiul Național „Mihai Viteazul”, Colegiul Național „Gheorghe Lazăr”, Liceul Teoretic Internațional de Informatică (ICHB) și Liceul Teoretic „Alexandru Vlahuță” din București.

21
/09
/23

Luni, 25 septembrie, de la ora 19.00, la Librăria Humanitas de la Cișmigiu (Regina Elisabeta 38), George C. Dumitru va intra în dialog cu Bogdan Răileanu și Victor Cobuz, pornind de la romanul „Rupturi”, publicat de curând în colecția „Ego. Proză” a Editurii Polirom.

18
/09
/23

Editura Paul Editions anunță lansarea unei colecții de memorii biografice despre cele mai reprezentative personalități pe care le-a avut țara noastră. Cartea în două volume „Mari Români – La răscruce de veacuri” semnată Nicolae Petrașcu cuprinde o serie de scrieri unice, istorisiri și trăiri adevărate ale autorului. Primul volum apare astăzi, 18 septembrie, iar cel de-al doilea volum se va lansa pe data de 25 septembrie.

17
/09
/23

Raluca Nagy (Cluj-Napoca, 1979) este antropologă şi scriitoare. Din 2005, a publicat texte de popularizare a antropologiei, eseuri și povestiri în majoritatea revistelor culturale din România și în mai multe volume colective. „Despre memoriile femeii și alți dragoni” este cea de-a treia sa carte și prima de non-ficțiune.