VIDEO Cum vede Lucian Boia lumea viitorului
https://www.ziarulmetropolis.ro/video-cum-vede-lucian-boia-lumea-viitorului/

Librăria Humanitas din Cişmigiu a găzduit lansarea volumului „Sfârşitul Occidentului? Spre lumea de mâine“, de Lucian Boia. La eveniment au fost prezenţi autorul Lucian Boia şi Gabriel Liiceanu.

Un articol de Teodora Gheorghe|15 mai 2013

Librăria Humanitas din Cişmigiu a găzduit lansarea volumului „Sfârşitul Occidentului? Spre lumea de mâine“, de Lucian Boia. La eveniment au fost prezenţi autorul Lucian Boia şi Gabriel Liiceanu.

Invitaţii serii au vorbit despre lumea occidentală şi despre viitorul omenirii. În contextul actual, a privi spre viitor presupune o mare incertitudine, dar şi o analiză a trecutului. Totuşi, a corela istoria cu prezentul aduce cu sine mai multe dubii decât adevăruri incontestabile. Trăim într-un univers artificializat şi haotic, unde „istoria este accelerată de la o generaţie la alta“, a punctat Lucian Boia.

Citiţi şi: Lucian Boia: „Românii au mai mult cultura compromisului, decât cultura rezistenței“

Autorul a mărturisit că volumul său este o falsă carte despre viitor. Nimeni nu cunoaşte cu adevărat mecanismul istoriei, cu atât mai puţin pe cel al viitorului. Suntem invitaţi, aşadar, să ne folosim creativitatea pentru a ne răspunde la întrebări.

Două certitudini

Gabriel Liiceanu a remarcat spiritul ludic al cărţii. Umorul este arma secretă de care se foloseşte Lucian Boia pentru a zugrăvi, într-un stil „sacadat, gustos şi cu poantă“, o lume occidentalocentristă. Lui Liiceanu i s-a părut că este neobişnuit pentru un istoric să abordeze perspectiva viitorului, şi nu a trecutului. „Dacă nu va fi aşa, va fi cu siguranţă altfel“, a subliniat Liiceanu. Pentru Lucian Boia există doar două mari certitudini. Prima: viitorul lumii va fi dominat de chinezi şi cea de-a doua: va fi foarte cald.

Occidentul se distinge prin faptul că i-a permis omului să devină un demiurg. În timp ce orientalii au produs idei, occidentalii le-au prelucrat, generând invenţii semnificative pentru dezvoltarea civilizaţiei. „Occidentul a inventat ziua de mâine“, a afirmat autorul, subliniind astfel spiritual pragmatic şi întreprinzător al europenilor şi al americanilor.

Foto: Radu Sandovici www.vertizontal.ro

08
/08
/18

Zilele trecute, scriitorul și scenaristul Florin Lăzărescu a trecut pe la o vulcanizare, de mai multe ori - cum veți putea citi în povestirea ce urmează -, fapt ce a dat naștere unei "relatări", o povestire (cinematografică) deprimantă & plină de humor, așa cum este și țara în care continuăm să conviețuim...

05
/08
/18

Cu acțiunea plasată în Roma, în anii de după al Doilea Război Mondial, Roma cartierelor mărginașe aflate în sărăcie și lipsuri, „Băieții străzii” (editura Litera), de Pier Paolo Pasolini, spune povestea unui grup de copii, deveniți adolescenți, de la periferia societății.

01
/08
/18

Cartea „Homo Deus – scurtă istorie a viitorului”, de Yuval Noah Harari, traducere din limba engleză și note de Lucia Popovici, a fost publicată la editura Polirom în anul 2018. Am selectat pentru dumneavoastră zece fragmente care caută să ne rezume viitorul, fragmente din care afli lucruri cu adevărat uimitoare.

24
/07
/18

Mâine (miercuri), 25 iulie 2018, de la ora 17.30, la Galeria Galateca (București), Cornel Brad lansează cartea de portrete fotografice “Oameni.Putere.România.”. Prezentarea cărții va fi făcută de către domnul Andrei Ţărnea, comisarul Sezonului România-Franţa.

19
/07
/18

Institutul Național al Patrimoniului împreună cu agenția de comunicare creativă Zaga Brand au lansat campania #CronicariDigitali, prin care își propun să apropie pentru prima dată valorile și tradițiile României de generația millennials. Astfel, tinerii sunt stimulați să cunoască, să înțeleagă, să aprecieze și să promoveze patrimoniul cultural național și UNESCO din România.

18
/07
/18

Romanul „Viață de vânzare” de Yukio Mishima (traducere din japoneză și note de Andreea Sion) a fost publicat la Editura Humanitas Fiction în anul 2018. Cartea este una cult, a apărut în 1968 și face figură aparte în opera lui Mishima (care a ajuns de trei ori aproape de Premiul Nobel). Mishima, provenit dintr-o familie de samurai, și-a făcut seppuku la 45 de ani, în 1970.