VIDEO Stere Gulea: „Sunt o babă comunistă“ este un film despre normalitate şi haz
https://www.ziarulmetropolis.ro/video-stere-gulea-sunt-o-baba-comunista-este-un-film-despre-normalitate-si-haz/

Regizorul Stere Gulea, care, pe 23 august, lansează pe marile ecrane filmul ,,Sunt o babă comunistă”, a declarat că noul titlu pe care îl semnează aduce elemente mai rare în peisajul cinematografic autohton – haz, normalitate, oameni care ţin unul la altul.

Un articol de Andrada Văsii|16 august 2013

Regizorul Stere Gulea, care, pe 23 august, lansează pe marile ecrane filmul „Sunt o babă comunistă”, a declarat că noul titlu pe care îl semnează aduce elemente mai rare în peisajul cinematografic autohton – haz, normalitate, oameni care ţin unul la altul.

După filmul „Weekend cu mama” din 2009, regizorul Stere Gulea aduce pe marile ecrane comedia adaptată după romanul lui Dan Lungu „Sunt o babă comunistă”. Regizorul a declarat pentru ProTV Magazin că a fost atras de titlul romanului lui Dan Lungu, când a aflat de acesta din presă şi ulterior de talentul de sociolog al lui Dan Lungu.

Am citit titlul din presă şi m-a incitat. Apoi, am citit cartea şi, deşi punea o problemă legată de trecut prin flashback-uri, m-am încumetat la o adaptare. Cu mine s-au înhămat şi alţi doi scenarişti, Lucian Dan Teodorovici şi Vera Ion, care au făcut primul draft, apoi am intervenit şi eu. Varianta finală a fost agreată şi cu producătorul filmului. Forma scenariului care a stat la baza filmului a fost varianta a treia, la care am fost eu autor.

Stere Gulea,
regizor

Stere Gulea a vorbit despre abilităţile lui Dan Lungu, care, pe lângă talentul de scriitor, este de formaţie sociolog, astfel încât vine cu o constatare extrem de pragmatică.  Regizorul consideră că acest lucru acordă poveştii o ancorare destul de solidă în societatea actuală.

Citiţi şi: INTERVIU Luminiţa Gheorghiu: „Dacă deschizi televizorul, te îngrozeşti de câtă ură colcăie“

Întregul temei, în viziunea lui Stere Gulea, îi are la bază pe toţi acei oameni din lagărul comunist şi nu neapărat doar de pe teritoriul ţării. Aceştia, după căderea comunismului, au devenit o categorie care nu îşi mai găseşte locul şi se transformă în ceea ce noi numim «nostalgicii comunismului».

„La început, i-am perceput ca pe un grup restrâns, însă, odată cu venirea crizei, au devenit un adevărat fenomen. Capitalismul are limitele lui. Întrebările legate de comunism au început să aibă ecou tot mai mare. Oamenii caută soluţii, îşi pun întrebări, aşa că nostalgia sistemului a devenit un liant important. Se ştie că românul este adversarul schimbărilor, are o atracţie către trecut şi nevoie de o continuitate. Sunt multe argumente care aduc această nostalgie“, a adăugat regizorul.

Pe de altă parte, Gulea crede că el nu este o persoană cu nostalgii legate de comunism, iar comunismul a fost un sistem care, judecat în procente, a fost nociv pentru societate şi pentru oameni, chit că ei sunt tentaţi să uite acum. Acesta crede că vorbim acum despre un sistem care are pe conştiinţă milioane de crime şi morţi şi care nu trebuie uitat.

Gulea, a adăugat că viaţa sa în comunism a însemnat eforturi imense pentru a-şi întreţine familia şi a declarat că, din punct de vedere profesional, când se gândeşte la strategiile pe care trebuia să le adopte ca regizor ca să facă un film care să corespundă ideilor sale, nu numai că nu îl regretă, dar a fost fericit când s-a prăbuşit.

Regizorul a mărturisit că, atunci când a scris scenariul, s-a gândit la Luminiţa Gheorghiu, cu care se reîntâlneşte după „Moromeţii” (1988).

Multe dintre trăsăturile personajului au fost gândite şi orientate către ceea ce cred că sunt datele actoriceşti şi temperamentale specifice Luminiţei. A fost un scenariu dedicat ei. La reîntâlnirea cu ea, m-am simţit ca şi când ne-am fi despărţit cu o seară înainte. Relaţia pe care am închegat-o la filmările de la «Moromeţii» a fost de un sincer şi profund respect reciproc. Am simţit că ne-am despărţit doar pentru o scurtă perioadă.

Stere Gulea,
regizor

Gulea a mai spus că marile provocări ale filmului au fost cele financiare. Din motive de buget, filmările au durat doar 24 de zile. „Efortul a fost compensat de plăcerea dată de lucrul cu actorii. Stresul nu a mai contat. M-am simţit extraordinar de bine lucrând cu ei şi asta se simte într-un film”, a spus regizorul.

Un film „normal“

În ceea ce priveşte filmul său, Stere Gulea sfătuieşte spectatorii ,,să se aştepte la ceva ce e puţin mai rar în filmul românesc din ziua de azi: normalitate, haz, oameni care ţin unul la altul, care au un simţ al solidarităţii dezvoltat”.

,,«Sunt o babă comunistă» e un film cu oameni normali, simpli, care ne face să vedem că lumea nu e plină doar de neajunsuri. Dacă oamenii se întrajutorează, totul se poate rezolva. E o comedie dramatică, iar acest gen nu prea l-am practicat, decât într-o foarte mică măsură în «Moromeţii»”, a concluzionat regizorul.

Sunt o baba comunista

Marian Râlea, Ana Ularu şi Luminiţa Gheorghiu, într-o scenă din film

În film, viaţa liniştită de provincie a soţilor Emilia şi Ţucu este dată peste cap atunci când fiica lor se întoarce din Statele Unite, împreună cu logodnicul ei american. Ce ar fi trebuit să fie o întâlnire fericită se transformă repede într-o situaţie complicată şi în acelaşi timp amuzantă.

Părinţii fetei află că tânărul cuplu trece prin probleme financiare grave, aşa că sunt dispuşi la orice sacrificiu pentru ca viitoarea familie a fiicei lor să nu ducă lipsă de nimic. Din distribuţie fac parte, alături de Luminiţa Gheorghiu, Marian Râlea şi Ana Ularu, notează Mediafax.

O producţie MediaPro Pictures, „Sunt o babă comunistă” va fi lansat de MediaPro Distribution, pe 23 august, în cinematografele din toată ţara.

Foto credit: MediaPro Pictures

04
/10
/23

Bizară şi explozivă apariţie e acest “Nu aştepta prea mult de la sfârşitul lumii” (2023), cel mai nou film al lui Radu Jude. El adună într-o structură inedită, inconfortabilă şi surprinzătoare la fiecare pas, cam toate preocupările formale de până acum ale regizorului, care le pune de această dată în slujba unei critici virulente a capitalismului deopotrivă românesc şi european.

04
/10
/23

Descris de Variety ca fiind un film „bogat în detalii și foarte specific în descrierea familiei de clasă mijlocie pe care o observă” și care „oferă libertatea publicului de a-și alege punctele de vedere cu care se identifică cel mai mult în imaginea de ansamblu.”, TÓTEM a cucerit simpatia spectatorilor prezenți la cele două proiecții din programul competițional al celei de-a 19-a ediții Bucharest International Film Festival (BIFF), unde a obținut Premiul Juriului. Filmul se va lansa în cinema din 13 octombrie, distribuit de August Film.

29
/09
/23

Acum un secol, preoţi scandalizaţi de un film - "Păcat" (1924) de Jean Mihail - cereau interzicerea acestuia. O sută de ani mai târziu, un nou apel al unor clerici ortodocşi pentru oprirea de la difuzare a unui film, documentarul "Arsenie. Viaţa de apoi" (2023) de Alexandru Solomon. Amuzantă şi revelatoare paralelă.