Virgil Nitulescu: Vom ieşi în stradă, dacă e nevoie
http://www.ziarulmetropolis.ro/virgil-nitulescu-vom-iesi-in-strada-daca-e-nevoie/

Proiectul de Hotărâre de Guvern privitor la comasarea Muzeului Ţăranului Român cu Muzeul Satului şi la trecerea Muzeului Antipa în subordinea Ministerului Mediului a fost deocamdată suspendat, a declarat directorul Muzeului Ţăranului Român, Virgil Nitulescu.

Un articol de Petre Ivan|24 Decembrie 2013

Proiectul de Hotărâre de Guvern privitor la comasarea Muzeului Ţăranului Român cu Muzeul Satului şi la trecerea Muzeului Antipa în subordinea Ministerului Mediului a fost deocamdată suspendat, a declarat directorul Muzeului Ţăranului Român, Virgil Nitulescu.

Virgil Niţulescu a mai spus că îi mulţumeşte premierului Victor Ponta pentru faptul că a renunţat, pentru moment, la acest proiect.

“Nu în ultimul rând, şi o fac fără niciun fel de ironie, trebuie să mulţumesc domnului prim-ministru pentru că a înţeles să facă un pas înapoi şi să renunţe, aşa cum a spus dumnealui, pentru moment, la acest proiect de hotărâre de guvern”, a declarat Virgil Niţulescu, în timpul unei conferinţe de presă, desfăşurată la Clubul Ţăranului Român din Bucureşti.

Totodată, Virgil Niţulescu şi-a exprimat speranţa că decizia premierului Victor Ponta va fi una definitivă, în caz contrar, directorul Muzeului Ţăranului Român din Bucureşti susţinând că este pregătit să treacă la proteste de stradă.

“Eu sper că acest «pentru moment» va fi pentru totdeauna pentru că, o spun cu toată răspunderea, suntem hotărâţi ca, în cazul în care se reia acest proiect de hotărâre a guvernului, să trecem la proteste de stradă şi, în orice caz, să dăm de lucru prietenilor noştri din subordinea domnului general de brigadă Mircea Olaru, de la jandarmerie (…)”, a afirmat Virgil Niţulescu.

De asemenea, Niţulescu a mulţumit personalităţilor şi instituţiilor româneşti şi internaţionale care şi-au manifestat sprijinul faţă de Muzeul Ţăranului Român, ameninţat săptămâna trecută cu pierderea spaţiului în care îşi desfăşoară activitatea, respectiv clădirea din Şoseaua Kiseleff, numărul 3.

Dinu C. Giurescu, Vintilă Mihăilescu și Andrei Pleşu au intervenit în favoarea MȚR

Potrivit lui Niţulescu, printre personalităţile care au intervenit public în favoarea Muzeului Ţăranului Român se numără academicianul Dinu C. Giurescu, antropologul Vintilă Mihăilescu, dar şi foşti miniştri ai Culturii, precum Andrei Pleşu, care a contribuit la reînfiinţarea muzeului în 1990, Ion Caramitru, Răzvan Theodorescu, Mona Muscă, Theodor Paleologu, Kelemen Hunor şi Puiu Haşotti.

De asemenea, Virgil Niţulescu l-a nominalizat şi pe fostul ministru al Culturii Daniel Barbu, care “poate ar fi semnat trecerea Muzeului Antipa în subordinea Ministerului Mediului, dar în niciun caz mutarea noastră din acest sediu şi, automat, desfiinţarea muzeului nostru”.

În ceea ce priveşte relaţia dintre Muzeul Ţăranului Român şi Muzeul “Grigore Antipa”, Virgil Niţulescu a afirmat că aceasta este una de colaborare.

Virgil Nitulescu

El a făcut referire la proiectul “Triunghiul muzeelor”, conceput de cele două instituţii împreună cu Muzeul de Geologie şi Asociaţia Spaţiul Urban din Bucureşti pentru a reconfigura spaţiul urban al Capitalei, după modelul Insulei Muzeelor din Berlin şi al Districtului Muzeelor din Viena.

Preşedintele Traian Băsescu este cel care a făcut publică intenţia premierului Victor Ponta privind comasarea Muzeului Ţăranului Român cu Muzeul Satului.

Tensiuni Politice

În data de 17 decembrie, preşedintele Traian Băsescu i-a cerut noului ministru al Culturii, Gigel Ştirbu, să nu comaseze Muzeul Satului cu Muzeul Ţăranului Român.

După ce a depus jurământul de învestitură în funcţia de ministru, Gigel Ştirbu s-a îndreptat spre preşedintele Băsescu. Înainte de a da mâna cu noul ministru, preşedintele i-a spus acestuia să nu comaseze Muzeul Satului cu Muzeul Ţăranului Român, informează Mediafax.

“Comasaţi-le!”, a fost, în schimb, replica lui Victor Ponta către noul ministru al Culturii.

În aceeaşi zi, pe 17 decembrie, într-o scrisoare deschisă adresată premierului Victor Ponta, directorul Muzeului Ţăranului Român, Virgil Niţulescu, spunea că prin aplicarea proiectului privind comasarea Muzeului Satului cu Muzeul Ţăranului Român s-ar “desfiinţa o instituţie fundamentală pentru spiritualitatea românească”, greşeală pe care a făcut-o “cu vădită intenţie” numai “regimul comunist”.

“Am fost informat cu privire la existenţa unui proiect de hotărâre a Guvernului care ar face ca, într-o primă etapă, Muzeul Naţional de Istorie Naturală «Grigore Antipa» să treacă în subordinea Ministerului Mediului şi Schimbărilor Climatice şi imobilul din Şoseaua Kiseleff nr. 3, care adăposteşte Muzeul Naţional al Ţăranului Român, în administrarea Muzeului Naţional de Istorie Naturală «Grigore Antipa».

În etapa următoare, din câte am înţeles, ar urma ca, în termen de 90 de zile, Muzeul nostru să fie unificat cu Muzeul Naţional al Satului «Dimitrie Gusti», pierzându-şi aşadar, personalitatea juridică, iar toate bunurile culturale care sunt adăpostite în clădirea noastră şi expoziţia permanentă să fie găzduite în imobilul muzeului în aer liber din Parcul Herăstrău”, se arăta în scrisoarea deschisă adresată premierului Victor Ponta de Virgil Niţulescu.

Muzeul Ţăranului Român, înființat în 1906

Muzeul Ţăranului Român din Capitală a fost înfiinţat în anul 1906, în baza unui Decret Regal semnat de Regele Carol I, sub denumirea de Muzeul de Etnografie, de Artă Naţională, Artă Decorativă şi Artă Industrială, potrivit site-ului instituţiei.

Mihail Vlădescu, ministrul Cultelor din acea vreme, l-a numit pe Alexandru Tzigara-Samurcaş director al acestui muzeu, care a funcţionat pe locul fostei monetării a statului până în 1912, când se pune piatra de temelie a ceea ce avea să devină clădirea “neoromânească” a Muzeului de la Şosea – cum îl vor alinta multă vreme bucureştenii.

Cel desemnat pentru întocmirea proiectului şi conducerea lucrărilor a fost arhitectul Nicolae Ghica-Budeşti, strălucit reprezentant al şcolii autohtone de arhitectură care, potrivit opţiunii muzeologice a etnografului şi directorului Alexandru Tzigara-Samurcaş, trebuia să înalţe “un palat al artei pământene”, dispus sub forma incintelor de tip monastic.

Virgil Nitulescu

După 29 de ani, la capătul unor nesfârşite întreruperi, va fi finalizat, în 1941, luând înfăţişarea actualului monument de arhitectură, sediul Muzeului Ţăranului Român.

Pe 15 februarie 1990, ministrul Culturii de atunci, Andrei Pleşu, face un nou act întemeietor, numindu-l pe pictorul Horia Bernea director al nou (re)înfiinţatului Muzeu al Ţăranului Român.

În anul 1996, muzeul a primit trofeul EMYA – European Museum of the Year Award.

Din mai 2010, Muzeul Ţăranului Român este condus de Virgil Niţulescu, preşedintele Comitetului Naţional Român al Consiliului Internaţional al Muzeelor (ICOM).

Muzeul Satului a luat ființă în 1936

Pe de altă parte, în primăvara anului 1936, a luat fiinţă Muzeul Satului Românesc, creaţie a Şcolii Sociologice Române, înfiinţată şi condusă de profesorul Dimitrie Gusti.

Acesta a fost al doilea muzeu în aer liber din ţară, după secţia în aer liber din Parcul Hoia a Muzeului Etnografic al Transilvaniei, din Cluj-Napoca, înfiinţată în 1929 de către Romulus Vuia.

În anii ’30, în Europa existau doar două muzee în aer liber – Muzeul Skansen, din Stockholm (Suedia, 1891), şi Muzeul Bigdo, din Lillehamer (Norvegia).

La deschiderea sa, Muzeul Satului din Bucureşti avea o suprafaţă de 5 hectare şi cuprindea 30 de case ţărăneşti, caracteristice diferitelor zone din ţară.

În anul 1977, el a primit denumirea de Muzeul Satului şi de Artă Populară, prin contopirea cu Muzeul de Artă Populară, iar în luna martie a anului 1990, a fost divizat în Muzeul Satului şi Muzeul Ţăranului Român, notează Mediafax.

În prezent, Muzeul Satului cuprinde peste 80 de gospodării, monumente sau instalaţii, precum şi colecţii de: costume populare (13.258 de obiecte), obiecte textile de ordin practic, utilitar (7.576), scoarţe (2.019 de obiecte), obiecte religioase (în număr de 1.530), ceramică (8.565 de obiecte), obiecte din lemn (5.817), precum şi 93.000 de fotografii documentare alb-negru şi color.

Directorul Muzeului Satului “Dimitrie Gusti” este Paulina Popoiu.

Foto cu Virgil Nitulescu și Muzeul Țăranului Român: : dcnews.ro, Mircea Tancău, Ştefan Marinică

25
/02
/17

În perioada 14-17 septembrie 2017, va avea loc a doua ediție a DokStation Music Documentary Film Festival, singurul festival de documentare muzicale din București. Proiecțiile, concertele, evenimentele și atelierele pentru copii și tineri se vor desfășura în mai multe cartiere ale capitalei.

25
/02
/17

Duminică, 26 februarie 2017, de la ora 19.00, la Teatrul EXCELSIOR va avea loc premiera spectacolului „TimeAholics” de Bogdan Capșa, un tânăr de 17 ani, în regia Ancăi Ciuclaru. Piesa a câștigat cea de-a doua ediție a Concursului de dramaturgie pentru adolescenți New Drama.

24
/02
/17

Când îl văd îmi dispare complet cheful pentru micul dejun frugal, pe care îl servesc cu religiozitate (3-4 ouă – fierte, ochiuri sau omletă- un copănel de pui sau câteva felii zdravene de șuncă, ceva mezeluri la grămadă, niște castraveciori murați sau gogoșari în oțet, un codru de brânză și ce mai pică), parcă mă văd la bătrânețe, adică peste două –trei luni, mimând mișcare cu gândul la ce o să mănânc după.

24
/02
/17

Centrul Cultural Casa Artelor și Primăria Sectorului 3 îi invită pe bucureșteni astăzi, între orele 18.00 și 21.00, la "ZIUA DRAGOBETELUI", ediția a IV-a, un eveniment dedicat iubirii și tradițiilor românești. La ora 19.00, în Cupola Casei Artelor, toți cei care doresc să închine un pahar de vin în cinstea iubirii autentic românești, vor fi invitați la o prezentare de vinuri, urmată de o degustare.

24
/02
/17

CRONICĂ DE FILM Danny Boyle ţinteşte resursele de nostalgie după tinereţe ale spectatorilor, cu „T2 Trainspotting”, reîntâlnirea a patru personaje celebre după 20 de ani. În schimb, „Copacul cu poveşti”, de spaniolul J.A. Bayona, este o melodramă care evadează din când în când în fantastic, însă fără o mare îndrăzneală.

23
/02
/17

Teatrul Evreiesc de Stat continuă familiarizarea publicului cu dramaturgia unuia dintre cei mai valoroşi dramaturgi israelieni contemporani, Hillel Mittelpunkt. După comedia Varşovia.Ghid Turistic, ”Şofer / Pictor” aduce în scenă doi protagonişti complet diferiţi, forţaţi să trăiască împreună într-un spaţiu închis. Premiera oficială a spectacolului va avea loc pe 24, 25 şi 26 februarie, de la ora 19.00, la Teatrul Evreiesc de Stat.

23
/02
/17

ROMÂNI CELEBRI ÎN STRĂINĂTATE În 1789 se năştea la Hotahova (azi în Albania) un om cu destin neobişnuit. La zece ani vine în Ţara Românească, face studii de filosofie la Viena şi de medicină în Germania, la Halle; revine la Bucureşti şi aici are o carieră spectaculoasă, cu reverberaţii până astăzi în Grecia. S-a stins din viaţă în 1874. E vorba de Apostol Arsaki.

23
/02
/17

A fost o vreme când la Bucureşti s-a construit mult, somptuos şi durabil. În istoria Europei răstimpul e cunoscut drept la belle époque; în România a fost vorba de domnia regelui Carol I. Să amintim doar câteva clădiri ridicate atunci şi cu care ne mândrim şi azi în faţa străinilor, încercând  să-i convingem că am fost „micul Paris”. Aşa dar: Ateneul român, Ministerul Agriculturii, Palatul Cantacuzino, Palatul de Justiţie, Poşta, CEC-ul, Muzeul Ţăranului Român, Palatul Bursei, Palatul Asigurări Generala, Bufetul de la Şosea, Palatul Camerei Deputaţilor (azi muzeul Patriarhiei), Fundaţia universitară Carol I

23
/02
/17

„Bacalaureat” (regia Cristian Mungiu)”, „Câini” (regia Bogdan Mirică), „Două lozuri” (regia Paul Negoescu), „Inimi cicatrizate” (regia Radu Jude) și „Sieranevada” (regia Cristi Puiu) intră oficial în cursa pentru trofeul Gopo 2017 la categoria „Cel mai bun film”.

23
/02
/17

Reîntors recent la Teatrul Național din Iași, Radu Afrim pune în scenă spectacolul Măcelăria lui Iov, un text provocator, semnat de Fausto Paravidino, unul dintre cei mai în vogă dramaturgi europeni ai momentului. Măcelăria lui Iov se va juca la Naţionalul ieşean, în premieră pe ţară, sâmbătă, 25 februarie, și duminică, 26 februarie, de la ora 19.30, la Sala Teatru³. Următoarele reprezentații ale spectacolului (nerecomandat persoanelor sub 16 ani) vor avea loc pe 7 şi 12 martie, de la ora 19.00.

23
/02
/17

Se întâmpla de Dragobete, în anul 1929. Pentru prima oară în România, miza unui concurs de frumusețe era participarea la celebrul „Miss Univers”. După desfășurarea semifinalelor, organizate pe județe, Magda Demetrescu, “orfană de doar 17 ani, adoptată şi crescută de una dintre mătuşile sale.”- potrivit presei vremii - avea să fie declarată la începutul lunii martie „Miss România”.

22
/02
/17

Cu 30.000 de bilete individuale epuizate în primele ore de la punerea în vânzare pe 16 februarie, de la ora 10, în rețeaua Eventim, și un total de 34.000 de bilete epuizate în primele 24 de ore, Festivalul Internațional George Enescu a înregistrat și pentru ediția 2017 noi recorduri de vânzare. Abonamentele pentru ediția 2017, puse în vânzare pe 5 decembrie, s-au epuizat, de asemenea, într-un timp record.

22
/02
/17

Cele mai bune filme de peste an vin în 2017 la Festivalul Internațional de Film Transilvania, a cărui ediție cu numărul 16 va avea loc între 2 și 11 iunie. Premiate în marile festivaluri sau incluse în topurile de sfârșit de an ale criticilor, primele titluri anunțate din programul festivalului prefigurează o selecție eclectică, din care nu vor lipsi filme ce abordează teme fierbinți ale momentului - politică, religie, societate - , dar și filme de gen cu cârlig la marele public.

Page 1 of 59612345...102030...Last »