Vladimir Găitan şi Florina Cercel, nemulţumiţi de repartizarea banilor din drepturi de autor
http://www.ziarulmetropolis.ro/vladimir-gaitan-si-florina-cercel-nemultumiti-de-repartizarea-banilor-din-drepturi-de-autor/

Actorii Vladimir Găitan şi Florina Cercel se declară nemulţumiţi de modul în care sunt colectaţi şi repartizaţi banii cuveniţi din drepturile de autor ale artiştilor interpreţi sau executanţi de către CREDIDAM (Centrul Român pentru Administrarea Drepturilor Artiştilor Interpreţi).

Un articol de Liliana Matei|23 Martie 2014

Actorii Vladimir Găitan şi Florina Cercel se declară nemulţumiţi de modul în care sunt colectaţi şi repartizaţi banii cuveniţi din drepturile de autor ale artiştilor interpreţi sau executanţi de către CREDIDAM (Centrul Român pentru Administrarea Drepturilor Artiştilor Interpreţi) şi solicită modificarea Legii nr. 8/ 1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe.

Actriţa Florina Cercel a declarat pentru MEDIAFAX, că este “supărată” pe Oficiul Român pentru Drepturile de Autor (ORDA), care “nu îşi face datoria şi nu aplică legea”, permiţând organismului de gestiune colectivă CREDIDAM “colectarea generală (a banilor, n.r.) în continuare pe toate domeniile, indiferent că e televiziune, că e cablu, că e radio”, chiar dacă au apărut şi alte organisme de gestiune colectivă (OGC).

“Din clipa în care au apărut şi alte organisme de gestiune colectivă pe piaţă, CREDIDAM rămâne totuşi hegemon, ceea ce nu este corect şi nu este stipulat în lege, iar demersurile noastre pentru ca legea să fie lămurită, modificată şi făcută clar şi limpede şi să fie aplicată se lovesc ca de un zid. Am făcut tot felul de amendamente, ne-am dus la Parlament, la deputaţi, la Senat, la tot felul de persoane care ni se par nouă de bună-credinţă, la parlamentari. Toţi, când vorbim cu ei sunt de acord că ne vor sprijini, şi, când colo, iată au trecut aproape trei ani şi legea rămâne totuşi confuză, nemodificată şi se creează haos şi neînţelegeri, iar artiştii rămân umiliţi. Despre asta e vorba”, a declarat Florina Cercel, care a renunţat să fie membră a CREDIDAM şi, alături de alţi artişti, a înfiinţat Uniunea Naţională a Artiştilor din România (UNART), organism de gestiune colectivă a drepturilor conexe a drepturilor de autor.

“Eu, Florina Cercel, am obosit. Pentru că ne luptăm cu morile de vânt. (…) Cei care conduc CREDIDAM continuă să ne saboteze”, a mai spus actriţa.

Florina Cercel precizează că, având dreptul de a colecta şi repartiza drepturile artiştilor, CREDIDAM “împarte, discreţionar, o cotă pentru celelate OGC-uri”.

“Întotdeauna ne batjocoresc cu sumele pe care le colectează şi consideră că le merităm, ei colectând tot. Criteriul lor de repartiţie e cel al secundelor, pe când criteriul nostru de repartiţie este al locului unde a apărut şi al calităţii muncii, criterii cu care CREDIDAM nu este de acord, le ignoră, iar ORDA în loc să facă lumină…”, a spus actriţa.

De asemenea, Florina Cercel a menţionat că artiştii nu primesc banii imediat ce sunt colectaţi, ci le sunt repartizaţi cu întârziere de câteva luni. “Nu e corect, pentru că nu e transparent. Nu ştim de ce merităm atât şi nu merităm mai mult sau invers”, a declarat actriţa.

Totodată, actorul Vladimir Găitan a declarat vineri că, în urmă cu trei ani de zile, mai mulţi artişti au renunţat să mai fie reprezentaţi de CREDIDAM şi au înfiinţat un nou organism de gestiune colectivă – UNART -, în ideea ca drepturile de autor ale artiştilor să fie gestionate corect şi transparent.

“Sunt deja trei ani de zile de când noi ne-am desprins (de CREDIDAM, n.r.) – şi când spun noi spun de o foarte importantă categorie de actori, în frunte cu maestrul Beligan, Florina Cercel, Florin Zamfirescu, Marin Moraru – şi ne-am constituit în UNART. UNART este un OGC paralel, tocmai născut din dorinţa ca aceste drepturi de autor ale noastre să fie gestionate corect şi transparent. Din păcate, legislaţia, şi există o lege 8 (…) a hotărât ca acest sac de bani să se strângă numai de către CREDIDAM”, a declarat actorul Vladimir Găitan.

De asemenea, Găitan a precizat că actorii au avut audienţe la Senat. “Unde am avut sentimentul la un moment dat că am găsit o uşă deschisă”, în ideea de a modifica legea nr 8/ 1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe.

“Războiul nostru şi demersurile noastre de ani de zile (…) sunt de modificare a acestei Legi 8 şi sumele care se colectează din aceste drepturi de autor să nu fie împărţite doar de CREDIDAM, discreţionar şi mai mult decât hoţeşte. Până nu reuşim să schimbăm această lege, sigur că suntem într-o mare problemă. Noi primim de la CREDIDAM dintr-un procent de 100%, UNART-ul primeşte 2,3%, iar ARAIEX-ul (Asociaţia Română pentru Artişti Interpreţi sau Executanţi, n.r), în jur de 3%. Deci, nişte frimituri care ne sunt aruncate”, a mai spus Vladimir Găitan.

Potrivit actorului, persoane mai puţin cunoscute încasează foarte mulţi bani din drepturile de autor, pentru că “adună minute foarte multe”, întrucât piesele lor sunt difuzate non-stop la radio sau la TV.

“Eu n-am să mă pot pune niciodată (cu persoanele difuzate la radio şi TV, n.r.), pentru că eu nu pot să dau «Ultima noapte de dragoste» sau alte filme făcute de mine 24 de ore din 24. Deci, n-am să adun timpul, niciodată n-o să mă pot lupta cu Jean de la Brăila – dacă aţi auzit de el – şi care încasează nişte sume uriaşe, pentru că (există, n.r.) acest aparat care ne pontează pe noi, care adună aceste minute. Este o aberaţie. El se învârte şi-l pontează pe Jean de la Brăila, care cântă la radio, la bufet acolo, de dimineaţă până seara. Aşa se face că aceşti oameni iau nişte sume uriaşe”, a mai spus actorul.

Mai mult decât atât, Vladimir Găitan a dat drept exemplu suma de bani încasată într-un an de soţia regretatului actor Gheorghe Dinică, care a moştenit drepturile de autor ale acestuia, şi anume 2,5 lei.

Vladimir Găitan solicită modificare Legii nr 8/ 1996 privind drepturile de autor şi drepturile conexe, astfel încât “această împărţire să se facă pe baze corecte de către cei trei operatori care sunt pe piaţă la ora actuală: UNART, ARAIEX şi CREDIDAM”. “Atunci sigur că lucrurile intră într-o normalitate, dacă se poate spune aşa”, a completat actorul.

Contactaţi vineri de MEDIAFAX, reprezentaţii CREDIDAM au respins acuzaţiile aduse referitor la distribuirea sumelor colectate din drepturi de autor.

“Criteriul de repartiţie utilizat de CREDIDAM este cel prevăzut de articolul 134, alineatul 2, litera d din Legea 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, respectiv cel al repartizării proporţional cu utilizarea reală a repertoriului. Acest criteriu a fost detaliat în regulile de repartiţie stabilite de Adunarea Generală a CREDIDAM menţionate în articolul 18 din Statutul asociaţiei, avizat de Oficiul Român pentru Drepturile de Autor. Regulile sunt acceptate de organismele similare din străinătate (Germania, Spania, Franţa, Marea Britanie, Suedia, etc), care au încheiat acorduri bilaterale cu CREDIDAM. Statutul CREDIDAM este un document public, aflat pe pagina de internet a asociaţiei”, au spus reprezentanţii CREDIDAM, într-un punct de vedere transmis MEDIAFAX.

Potrivit reprezentanţilor CREDIDAM, organismul colectează sume de bani reprezentând drepturile artiştilor interpreţi începând cu anul 2000, pe baza deciziilor directorului general ORDA emise conform legii. Aceştia precizează că toate deciziile de colectare se regăsesc pe pagina de internet a CREDIDAM şi sunt publicate în Monitorul Oficial.

“Colectarea sumelor cuvenite artiştilor interpreţi din România a fost perturbată de deciziile ilegale ale directorului general ORDA din anul 2011, care a luat activitatea de colectare de la CREDIDAM, ignorând faptul că reprezenta peste 95% din prestaţiile artiştilor utilizate conform play-listelor comunicate de utilizatori, acordând calitatea de colector unui organism de gestiune nou înfiinţat de trei artişti – ARAIEX. Astfel, pentru colectarea sumelor din comunicare publică şi radiodifuzare, directorul general ORDA, în prezent avocat al ARAIEX, a emis patru decizii consecutive cu acelaşi obiect, pentru ARAIEX, fără a respecta soluţiile consecutive de suspendare/suspendare de drept dispuse de instanţele de judecată. Caracterul ilegal al acestor hotărâri a fost constatat de instanţele judecătoreşti, care le-au suspendat şi anulat”, spun reprezentanţii CREDIDAM.

Potrivit acestora, “pentru copia privată, colectarea a fost atribuită ilegal către ARAIEX, iar după suspendarea şi anularea acestei decizii de către instanţă, ORDA a atribuit-o temporar către UNART, până la soluţionarea irevocabilă a dosarului de la ICCJ”.

“Ambele organisme au blocat cea mai mare parte din sumele colectate şi au adus prejudicii artiştilor interpreţi reprezentaţi de CREDIDAM, prejudicii care fac obictul unor litigii aflate pe rolul instanţelor de judecată. Ambele organisme au împărţit sumele colectate după alt criteriu decât cel prevăzut de lege (utilizarea reală a repertoriului). Astfel, au fost atribuite procentaje aleatorii pentru împărţirea banilor (70% CREDIDAM, 20% ARAIEX, 10% UNART) sau au fost virate sume derizorii, fără niciun fel de explicaţii (ARAIEX a virat CREDIDAM în anul 2013, 3.044 de lei pentru sursa cablu, din peste două milioane de euro colectaţi, iar UNART a virat către CREDIDAM 27% din sumele colectate pentru copia privată, în condiţiile în care repertoriul CREDIDAM este utilizat în proporţie de peste 94%)”, spun reprezentanţii CREDIDAM.

Potrivit acestora, “niciuna din plăţile făcute către CREDIDAM nu au fost argumentate şi nu corespund nici măcar criteriilor de repartiţie din statutele UNART sau ARAIEX, iar pe paginile lor de internet sumele nu pot fi confirmate”.

“Sumele colectate sunt repartizate conform utilizării reale rezultate din play-listele trimise de utilizatori pe baza repertoriul declarat periodic de artiştii interpreţi, conform regulilor statutare”, spun reprezentanţii CREDIDAM.

Conform acestora, în 2013 s-au colectat 28.370.931 de lei şi au fost repartizaţi 29.677.184 de lei (suma le include şi pe cele colectate în anii anterior întrucât repartiţia este decalată potrivit legii cu şase luni faţă de activitatea de colectare).

Reprezentanţii CREDIDAM mai spun că situaţia detaliată a tuturor sumelor colectate şi repartizate pe fiecare sursă de colectare este prezentată pe pagina de internet a CREDIDAM, iar raportul financiar al anului 2013 va fi făcut public după aprobarea de către Adunarea Generală CREDIDAM.

“Plăţile către celelalte două organisme de gestiune colectivă se fac în termenul legal de maximum şase luni, concomitent cu repartiţia sumelor cuvenite membrilor CREDIDAM”, mai spun reprezentanţii CREDIDAM.

Aceştia au precizat că CREDIDAM a fost fost înfiinţat în 1996 şi este mandatat de peste 11.000 de artişti interpreţi români să le gestioneze drepturile recunoscute de Legea 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe şi gestionează repertoriul a 31 de asociaşii similare din străinătate, cu care are încheiate acorduri bilaterale.

“CREDIDAM este singurul organism al artiştilor interpreţi din România integrat în sistemul internaţional de gestiune colectivă, funcţionează după standarde europene şi este afiliat la structura internaţională a asociaţiilor din domeniu – SCAPR, precum şi la cea europeană – AEPO-ARTIS. O recunoaştere a activităţii CREDIDAM din partea organizaţiei internaţionale a fost organizarea în 2010, a Adunării Generale a SCAPR la Bucureşti”, mai spun reprezentanţii CREDIDAM.

Reprezentanţii ORDA nu au putut fi contactaţi până la difuzarea acestei ştiri.

Foto Florina Cercel si Vladimir Gaitan: cinemagia

26
/02
/17

Filmul „Lion/Saroo: Drumul spre acasă” care se bucură de un succes răsunător în toate colţurile lumii, se bazează pe o poveste reală, emoţionantă şi plină de candoarea şi speranţa regăsirii familiei.

25
/02
/17

În perioada 14-17 septembrie 2017, va avea loc a doua ediție a DokStation Music Documentary Film Festival, singurul festival de documentare muzicale din București. Proiecțiile, concertele, evenimentele și atelierele pentru copii și tineri se vor desfășura în mai multe cartiere ale capitalei.

25
/02
/17

Duminică, 26 februarie 2017, de la ora 19.00, la Teatrul EXCELSIOR va avea loc premiera spectacolului „TimeAholics” de Bogdan Capșa, un tânăr de 17 ani, în regia Ancăi Ciuclaru. Piesa a câștigat cea de-a doua ediție a Concursului de dramaturgie pentru adolescenți New Drama.

24
/02
/17

Când îl văd îmi dispare complet cheful pentru micul dejun frugal, pe care îl servesc cu religiozitate (3-4 ouă – fierte, ochiuri sau omletă- un copănel de pui sau câteva felii zdravene de șuncă, ceva mezeluri la grămadă, niște castraveciori murați sau gogoșari în oțet, un codru de brânză și ce mai pică), parcă mă văd la bătrânețe, adică peste două –trei luni, mimând mișcare cu gândul la ce o să mănânc după.

24
/02
/17

Centrul Cultural Casa Artelor și Primăria Sectorului 3 îi invită pe bucureșteni astăzi, între orele 18.00 și 21.00, la "ZIUA DRAGOBETELUI", ediția a IV-a, un eveniment dedicat iubirii și tradițiilor românești. La ora 19.00, în Cupola Casei Artelor, toți cei care doresc să închine un pahar de vin în cinstea iubirii autentic românești, vor fi invitați la o prezentare de vinuri, urmată de o degustare.

24
/02
/17

CRONICĂ DE FILM Danny Boyle ţinteşte resursele de nostalgie după tinereţe ale spectatorilor, cu „T2 Trainspotting”, reîntâlnirea a patru personaje celebre după 20 de ani. În schimb, „Copacul cu poveşti”, de spaniolul J.A. Bayona, este o melodramă care evadează din când în când în fantastic, însă fără o mare îndrăzneală.

23
/02
/17

Teatrul Evreiesc de Stat continuă familiarizarea publicului cu dramaturgia unuia dintre cei mai valoroşi dramaturgi israelieni contemporani, Hillel Mittelpunkt. După comedia Varşovia.Ghid Turistic, ”Şofer / Pictor” aduce în scenă doi protagonişti complet diferiţi, forţaţi să trăiască împreună într-un spaţiu închis. Premiera oficială a spectacolului va avea loc pe 24, 25 şi 26 februarie, de la ora 19.00, la Teatrul Evreiesc de Stat.

23
/02
/17

ROMÂNI CELEBRI ÎN STRĂINĂTATE În 1789 se năştea la Hotahova (azi în Albania) un om cu destin neobişnuit. La zece ani vine în Ţara Românească, face studii de filosofie la Viena şi de medicină în Germania, la Halle; revine la Bucureşti şi aici are o carieră spectaculoasă, cu reverberaţii până astăzi în Grecia. S-a stins din viaţă în 1874. E vorba de Apostol Arsaki.

23
/02
/17

A fost o vreme când la Bucureşti s-a construit mult, somptuos şi durabil. În istoria Europei răstimpul e cunoscut drept la belle époque; în România a fost vorba de domnia regelui Carol I. Să amintim doar câteva clădiri ridicate atunci şi cu care ne mândrim şi azi în faţa străinilor, încercând  să-i convingem că am fost „micul Paris”. Aşa dar: Ateneul român, Ministerul Agriculturii, Palatul Cantacuzino, Palatul de Justiţie, Poşta, CEC-ul, Muzeul Ţăranului Român, Palatul Bursei, Palatul Asigurări Generala, Bufetul de la Şosea, Palatul Camerei Deputaţilor (azi muzeul Patriarhiei), Fundaţia universitară Carol I

23
/02
/17

„Bacalaureat” (regia Cristian Mungiu)”, „Câini” (regia Bogdan Mirică), „Două lozuri” (regia Paul Negoescu), „Inimi cicatrizate” (regia Radu Jude) și „Sieranevada” (regia Cristi Puiu) intră oficial în cursa pentru trofeul Gopo 2017 la categoria „Cel mai bun film”.

23
/02
/17

Reîntors recent la Teatrul Național din Iași, Radu Afrim pune în scenă spectacolul Măcelăria lui Iov, un text provocator, semnat de Fausto Paravidino, unul dintre cei mai în vogă dramaturgi europeni ai momentului. Măcelăria lui Iov se va juca la Naţionalul ieşean, în premieră pe ţară, sâmbătă, 25 februarie, și duminică, 26 februarie, de la ora 19.30, la Sala Teatru³. Următoarele reprezentații ale spectacolului (nerecomandat persoanelor sub 16 ani) vor avea loc pe 7 şi 12 martie, de la ora 19.00.

23
/02
/17

Se întâmpla de Dragobete, în anul 1929. Pentru prima oară în România, miza unui concurs de frumusețe era participarea la celebrul „Miss Univers”. După desfășurarea semifinalelor, organizate pe județe, Magda Demetrescu, “orfană de doar 17 ani, adoptată şi crescută de una dintre mătuşile sale.”- potrivit presei vremii - avea să fie declarată la începutul lunii martie „Miss România”.

Page 1 of 59612345...102030...Last »