Însemnare a călătoriei mele, a lui Dinicu Golescu. Un român prin Europa
https://www.ziarulmetropolis.ro/%c3%aensemnare-a-c%c4%83l%c4%83toriei-mele-a-lui-dinicu-golescu-un-rom%c3%a2n-prin-europa/

CĂRȚI DE NEOCOLIT Contactul nostru cu Occidentul s-a făcut sporadic până la sfârşitul sec. al XVIII-lea şi s-a referit mai ales la străini veniţi la noi, negustori, secretari, preceptori, la câteva abonamente la publicaţii şi import de mărfuri, în special prin firma lui Hagi Pop din Sibiu.

Un articol de Georgeta Filitti|8 ianuarie 2019

Românii ajung în Apus arareori, fiind vorba doar de câțiva boieri care trebuia să-și motiveze serios călătoria. Mentalitatea fanariotă, și până la un punct și cea a domnilor pământeni, de după 1821, rămânea restrictivă pentru că orice astfel de demers putea ascunde o reclamație, o delațiune la Curtea franceză, la curtea vieneză.

Nu e cazul boierului luminat Dinicu Golescu (1777-1826). După ce școlise copii de pe moșie, pe cei patru ai săi îi trimite la studii în Occident. Orașele alese sunt München și Geneva. Ca să vadă cum se descurcă aceștia cu învățătura, el face mai multe drumuri care, în 1824-1826, îl poartă prin Transilvania, Banat, Ungaria, Italia, Elveția, statele germane.

Uimirile la tot pasul și comparațiile cu starea de lucruri din țara sa formează fundalul cărții (tipărită la Pesta în 1826). Primul oraș întâlnit e Brașovul, unde ”nația săsească e foarte muncitoare…, în sate au case zid cu câte 3, 4 odăi, cu așternuturi destule și de masă cu prisos… iar sas cu picioarele goale nu există”. La reședința baronului Bruckenthal de la Avrig vede o alee și îi dă definiția căci ”asemenea drum cu copaci pe amândouă părțile sădiți” nu se afla acasă. La fel, în altă parte, pentru amfiteatru: ”zidire rotundă cu lăviți de pe care să poată vedea tot omul la mijloc”. La Triest deslușește rostul vaporului: ”este o corabie care merge pe mare cu un meșteșug de foc ce este în cămara corăbiei”.

La Cluj îi pare că ”norodul unguresc nu e fericit…, sunt îmbrăcați prost, au locuințe proaste și fărʹ de multă avere”. Surprinzător, boierul nostru constată că țăranul maghiar lucrează 104-198 de zile pe an pentru stăpânul proprietății și pare mai fericit decât al nostru care lucrează doar 12 zile. La Pesta e impresionat de sumele mari de bani cheltuite pentru învățătură (400 000 de florini pe an). Comparația cu realitățile lăsate acasă e permanentă: la Presburg, pe Dunăre, vede cum e aclamată împărăteasa, în vreme ce la București, când vodă se arată pe uliță, ”unii înjură, alții scuipă și muierile blesteamă”. La Viena face o constatare înduioșătoare: ”Nu este mai folositor lucru decât a privi cineva, cu mare băgare de seamă, mijloacele cu care stăpânirea și-au adus pe tot norodul, mari și mici, la o așa bună orânduială și liniștită viețuire, încât toți petrec ca niște frați, și mai vârtos a vedea cinevași blândețea celor mari ce arată către cei mici. Ba își citează și un prieten care declară cu năduf că ar prefera să fie grădinar la Schönbrunn decât ban în Valahia. Și privind ogoarele din jurul orașului Graz, în Stiria, se minunează de îmbrăcămintea țăranilor care ”păreau gata de bal”, cu ”pălării mari legate cu panglici late, șpențere de postav roșu, pantaloni negri până la genunchi, ciorapi de bumbac, cizme scurte…”. Asta îi amintește ”ticăloșia locuitorilor” țării sale, ”goliciunea și trențărătura hainelor”, ei, ”negri și pârliți întocmai ca unele dobitoace ce ies rău din iarnă, slabe și zbârlite”.

Dinicu Golescu și-a repetat de trei ori călătoria în Europa, pe alte trasee. În 1826, fiind în Elveția, scrie că în această țară ”nobil și prost nu este ci toți sunt frați compatrioți”. Uitându-se la fabricile întâlnite la tot pasul, el face o remarcă valabilă și astăzi: ”Mare pagubă este la o țară de a-și scoate tot materialul nefabricarisit, vânzându-l în alte țări cu preț prost și apoi iarăși să-l cumpere cu preț de 30 de ori mai mult”.

Ca bun patriot, D.G. își încheie relatarea sperând că va veni vremea când patria sa ”să se asemuiască întocmai cu orașele mari ce a văzut”.

O călătorie pe urmele lui, respectându-i traseele, ar îngădui comparații ce ne-ar lămuri cât s-au schimbat lucrurile și cât ne-am apropiat sau nu de civilizație în sens occidental.



12
/10
/19

Editura Litera anunță evenimentele literare și aparițiile editoriale ale toamnei 2019. Printre acestea, una dintre cele mai dezbătute cărți de acum: „Trei femei” de Lisa Taddeo.

10
/10
/19

Pe 9 octombrie 1967, Ernesto Guevara, supranumit „El Che”, a fost asasinat în Bolivia. Argentinianul a fost unul dintre liderii revoluției comuniste cubaneze. O jumătate de secol mai târziu, mitul Guevara încă rezistă. Cum și de ce?

09
/10
/19

Cea de-a şaptea ediţie a Festivalului Internaţional de Literatură şi Traducere Iaşi – FILIT s-a încheiat.

08
/10
/19

La începutul fiecărui octombrie la Iași se întâmplă un mic act de magie. Magia: România, așa cum o cunoaștem, este suspendată și în locul ei se pogoară un mare festival de literatură și traduceri, cum nu sunt multe pe bătrânul nostru continent (și pesemne niciunul dincoace de fosta noastră cortină de fier). FILIT (Festivalul Internațional de Literatură și Traducere Iași) tocmai și-a încheiat cea de a șaptea ediție.

03
/10
/19

La început de octombrie, emisiunea „Garantat 100%” de la TVR 1 împlineşte 20 de ani. Realizatorul ei, Cătălin Ştefănescu, vine să-şi întâlnească telespectatorii cu ediţii în premieră, într-un decor complet nou, modern şi primitor în acelaşi timp. Noul Garantat 100% începe duminică, 6 octombrie, cu un dialog plin de substanţă cu psihoterapeuta Esther Perel.

02
/10
/19

Îndrăgitul scriitor Mihail Șișkin, considerat cel mai important autor rus contemporan și singurul care a primit toate cele trei mari premii literare ruseşti, va conferenția  marți, 8 octombrie 2019, de la ora 18.00, în Sala Mare a Ateneului Român, la invitația  Curtea Veche Publishing, în parteneriat cu Filarmonica „George Enescu”, în cadrul Conferințelor de la Ateneul Român.  

30
/09
/19

Mai vechi și mai noi, volumele pe care vi le propune Ziarul Metropolis în acest top subiectiv au în comun spiritul unui anotimp și, vorba unui romancier apreciat, „sentimentul unui sfârșit”.

28
/09
/19

În perioada 1–5 octombrie, scriitorul francez Lionel Duroy, autorul romanului Eugenia, o ambițioasă frescă a României anilor 1930–1940 inspirată de Jurnalul lui Mihail Sebastian, va fi prezent la București și la Iași, invitat de Festivalul Internațional de Literatură și Traducere (FILIT Iași) 2019, de Institutul Francez din România și de Editura Humanitas Fiction.

26
/09
/19

Octombrie este una dintre lunile preferate ale iubitorilor de literatură, de film, de teatru și, de ce nu, de festivaluri. Iată ce ne atrage atenția în mod special dintre spectaculoasele evenimente ale lunii!

24
/09
/19

Club Revdepov organizează la București un atelier intensiv de scriere creativă, în perioada 14 octombrie – 16 decembrie 2019, sub îndrumarea scriitorului Filip Florian. Masterclassul se adresează celor care scriu ficțiune și vor să învețe aplicat, din feedbackul primit pe texte de la scriitorul coordonator. Cele mai bune povestiri vor fi publicate după atelier în RevistadePovestiri.ro.

20
/09
/19

Marți, 8 octombrie 2019, îndrăgitul scriitor Mihail Șișkin, considerat cel mai important autor rus contemporan și singurul care a primit toate cele trei mari premii literare ruseşti, revine în București la invitația Curtea Veche Publishing, pentru o întâlnire cu publicul și o sesiune de autografe la Ateneul Român, începând cu ora 18.00. Intrarea la eveniment este gratuită și accesul în sală se va face până la ora 18.50.