„Oglinzile Tăcerii“, strigăte mute într-o lume a indiferenței
https://www.ziarulmetropolis.ro/%e2%80%9eoglinzile-t%c4%83cerii%e2%80%9c-strig%c4%83te-mute-%c3%aentr-o-lume-a-indiferen%c8%9bei/

Ca o scânteie care a adus prima suflare a libertăţii şi care se doreşte a fi păstrată vie printre veacuri, prin proiectul expoziţional „Oglinzile Tăcerii“, Manuell Mănăstireanu ne oferă un punct maiestuos de observare a istoriei şi a chinurilor condiţiei umane.

Un articol de Felicia Acsinte, critic de artă|28 ianuarie 2020

Prin picturi ce vizează amprenta lasată de ororile războiului, fără a intra în detalieri concrete de forme sau obiecte cu aluzii clare, artistul adoptă o abordare simbolică.  Portretele sale psihologice și atmosferele metafizice  nu sunt simple memoriale în mod oficial sau simple recipiente pasive de înregistrări veridice ale istoriei, ci ne invită spre o introspecție asupra suferinței, pierderii și mai ales a sacrificiului uman. Traversând limitele temporale, picturile devin documente veridice de mărturie ce vin față în față cu propria noastră existență, căpătând o voce împotriva tăcerii și invizibilității. Picturile artistului transpun reverberațiile spectatorilor ca martori tăcuți ai istoriei, prezentându-se ca item de aducere la cunoștință a unor evenimente netrăite, întrucât nici artistul, nici privitorul nu a perceput direct evenimentele istorice.

Fără a ne confrunta cu rănile fizice sau distrugerile propriu-zise ale unui patos vizual al suferinței, suntem lăsați în fața unor priviri profunde, cu o implicare direct afectivă, priviri psihologice ce ne introduc într-o investigație asupra propriei persoane, lăsându-ne în același timp într-un soi de sunet tăcut. Privirea devine o cameră unde pătrundem și descoperim o durere ce nu poate fi văzută, nu poate fi explicată în cuvinte, ci doar simțită. Sunt lucrări ce se vor a fi putătoare a unității în credință și a suferinței, a  unor semne pentru a nu uita istoria.

Într-o lume axată pe propriile nevoi și interese, în care perspectiva istorică nu mai provoacă nici cea mai mică tresărire tinerilor generații, pictorul se prezintă într-o trăire intensă cu rememorarea trecutului, Oglinzile Tăcerii dovedindu-se vocea simbolică a unionismului celor uitați și dreptul la memoria eroilor știuți și neștiuți. Reprezentând frânturi de istorie, picturile  reflectă în același timp realitatea zilelor noastre. În fața durerii umane omul nu mai are nici statut și nici identitate, Manuell Mănăstireanu dovedindu-se artistul ce deține vocea celor uitați, o voce simbolică esențială în experiența umană.

Cine este Manuell Mănăstireanu

Manuell Mănăstireanu (n. 5 decembrie 1973, Botoșani) este artist vizual, absolvent al Facultăţii de Arte Plastice, Decorative şi Design Iaşi, clasa prof. Dan Hatmanu, secția pictură ( 1999). Membru al Uniunii Artiştilor Plastici din anul 2001, filiala Iași, artistul a participat, începând cu anul 1997, la expoziții personale (11 la număr), și de grup ( 20 la număr) în țară și în străinătate. Activ în tabere de creație începând cu anul 2003, a obținut în 2010 premiul Editurii ,, Geea” – ,,Teiul de Argint” la Botoșani, iar în 2014 a obținut premiul ,, Pictor al Cetății Iașilor”, acordat de primăria Iași. O mare parte din lucrările sale se află în colecții private din U.S.A.; Canada; Olanda; Belgia; Germania.

Expune la Berlin în cadrul expoziției colective din Langmayer, Germania – ,,La Gare de l’Art în 2016.
La 1 Decembrie 2018 primește cu ocazia aniversării împlinirii a 100 de ani de la înfăptuirea Marii Uniri, Diploma de Excelență Centenarul Marii Uniri ( 1918-2018), din partea Primăriei Municipiului Iași.

Proiectul expozițional Oglinzile Tăcerii, proiect consacrat Centenarului intrării în Primul Război Mondial a Regatului României, a fost adus pentru prima data în luna mai, 2018, pe simezele Casei de Cultură Belgo-Română din Bruxelles, continuând în luna noiembrie, 2018, la Palatul Culturii din Iași. În luna noiembrie 2019, la invitația scriitorului timișorean Robert Șerban, expozița a avut loc la Galeria Calpe din Timișoara.

În perioada 27 ianuarie-14 februarie, expoziția va fi adusă pe simezele Elite Art Gllery din București.

12
/09
/22

GREEN HOURS LIVE(S) caută povești și istorii personale legate de Green Hours, pe care le va transforma într-o instalație multimedia.

26
/08
/22

Asociația pentru cultură și arte Arbor vă invită la expoziția „Rememorarea copilăriei, mărturiile deportaților basarabeni”, care reînvie emoția unor destine tragice, mărturiile deportaților și ale victimelor regimului totalitar din stânga Prutului, în perioada sovietică. Proiectul a fost realizat în parteneriat cu Muzeul Național de Istorie a Moldovei, Centrul de Excelență Institutul Pro Memoria al Universității de Stat din Moldova și Ambasada Republicii Moldova în România.

25
/08
/22

În perioada 26 - 31 august 2022, în continuarea proiectului (burn)OUT, artistele Irina Marinescu, Andreea Novac, Eza (Alina Ușurelu), psihoterapeuta Mihaela Vechiu, sociologa Fidelie Kalambayi și artista portugheză Gabriela Conçalves invită publicul la prezentarea cercetării artistice pe tema recuperării pe care au inițiat-o în cadrul proiectului Recovery (Recuperare) și la o serie de trei ateliere de creaţie rezultate în urma acestei cercetări.

24
/08
/22

Cea de-a treia ediție Romanian Jewelry Week, organizată de Assamblage, va avea loc în perioada 5 - 9 octombrie 2022 la Biblioteca Națională a României și în alte cinci locații conexe din București. Evenimentul propune timp de cinci zile un format efervescent de târguri, expoziții, conferințe, tururi ghidate și multe alte evenimente surpriză dedicate iubitorilor de bijuterie.

24
/08
/22

Asociația CRIES-Centrul de Resurse pentru Inițiative Etice și Solidare invită bucătari din România să se alăture ediției din 2022 a proiectului „Gustul ca patrimoniu”, parte a programului LA PAS Timișoara, desfășurat sub egida Timișoara Capitală Europeană a Culturii 2023. Provocarea constă în reinterpretarea în cheie locală a borșului ucrainean, recent intrat pe lista patrimoniului cultural imaterial UNESCO aflat în pericol.

23
/08
/22

Cel mai nou proiect inițiat de compania de teatru independent Vanner Collective, „Cele care nu se văd” prezintă 10 personaje feminine din literatura română, întâmplător create de bărbați, care, reimaginate prin perspectiva a 10 fotografe, sparg stereotipurile în care au fost integrate inițial. Instalația fotografică mai poate fi văzută până pe 2 septembrie, de marți până duminică, între orele 10:00 – 18:00 la Sala Acvariu a Muzeului Național al Țăranului Român.