10 întrebări pentru actorul Iulian Postelnicu
https://www.ziarulmetropolis.ro/10-intrebari-pentru-actorul-iulian-postelnicu/

Unul dintre cele mai puternice filme autohtone ale toamnei este „Arest”, în regia lui Andrei Cohn, care spune povestea unui intelectual torturat într-o închisoare comunistă din România anului 1983. În rolurile protagoniştilor, actorii Alexandru Papadopol şi Iulian Postelnicu.

Un articol de Alina Vîlcan|7 octombrie 2019

Pornind de aici, l-am invitat pe Iulian Postelnicu să răspundă unui scurt chestionar despre zilele de filmare, cu provocările lor, dar și despre câtă nevoie este de o revizitare a istoriei, prin intermediul artei, la 30 de ani de la căderea comunismului.

ID. Cine este Iulian Postelnicu? Ce te-a determinat să alegi actoria?

Am 41 de ani, chestie care numai bine nu-mi sună, n-am făcut nimic spectaculos în tot acest timp și către actorie m-au împins, cel mai probabil, un context și lenea (râde).

AREST. Te vedem în aceste zile în lungmetrajul Arest, în regia lui Andrei Cohn, într-un rol deloc ușor – acela al unui deținut de drept comun folosit de Securitate ca torționar. Care au fost principalele provocări pentru tine în construirea personajului, Vali, și cum ai descrie experiența de a lucra pentru acest film?

Întreaga experiență, de la felul în care am ajuns în proiect și până azi, o simt ca pe o șansă și nu mi-a fost greu. M-am simțit bine și aș repeta totul oricând.

DOI ÎNTR-O CELULĂ, 1983. Cât timp ați filmat pentru Arest și cum erau zilele de filmare? În cea mai mare parte a filmului, îi vedem pe cei doi protagoniști, arhitectul Dinu Neagu, și colegul său de celulă, iar scenele sunt întotdeauna încărcate de tensiune. Cum a fost pentru tine și pentru Alexandru Papadopol la filmările pentru Arest, ce amintiri ai adunat?

Am filmat 32 de zile. Sau așa spune Cohn. De dimineață până seara. Țin minte destul de precis frigul. Noiembrie nu e cea mai plăcută lună să umbli doar în chiloți.

AMINTIRI DIN COMUNISM. Pentru că Arest este o incursiune în vremea comunismului, te-aș întreba ce amintiri ai dinainte de ’89. Ești născut în 1978, ce îți amintești din copilărie?

Hainele, bunicii, aerul, colegii de școală, cozile, sifoanele, gogoșile, uniforma, cartela pentru pâine, jocurile din fața blocului… Sunt multe. Au legătură cu propria copilărie, nu cu comunismul.

ACTOR ÎN ROMÂNIA, MILENIUL III. Cum este să fii actor în România de acum, ce ți se pare cel mai ofertant și, dimpotrivă, ce te nemulțumește?

Din păcate, eu nu văd nimic ofertant și sunt convins că cine spune sau își spune altfel e într-o mare iluzie, așa că i-ar fi bine să-și dea două palme și să se trezească.

COTIDIAN. Cum arată cotidianul actorului Iulian Postelnicu? Cum trăiești în viața de zi cu zi?

Banal spre plicticos.

ÎNTÂLNIRI. Revenind la Arest, înainte de a intra în cinematografe filmul a avut câteva proiecții speciale, iar printre cei care l-au văzut s-au numărat și câțiva deținuți ai Penitenciarului Rahova cu care ai stat de vorbă, alături de Andrei Cohn. Ce v-au spus, cum a fost acea întâlnire, ce ți-a rămas în minte?

După proiecția de la Rahova, plecând, ne-am luat la revedere de la deținuții care au văzut filmul acolo. Unul dintre ei ne zice din ușă: Noi mai rămânem puțin aici.

REVIZITÂND ISTORIA. Se împlinesc, iată, 30 de ani de la căderea comunismului în România, moment prielnic pentru o revizitare a istoriei din acea perioadă, ceea ce Arest reușește din plin. Câtă nevoie consideri că este de astfel de produse culturale, precum Arest, de ce sunt ele importante? Care sunt principalele tale satisfacții în urma acestui film?

Nu știu dacă și câtă nevoie e, în general, de un astfel de discurs. Nu știu ce modifică, dacă modifică ceva. Eu sunt mulțumit că am lucrat cu plăcere, că mi-am păstrat prietenii pe care îi aveam, că mi-am făcut și alții, că nu mi-e jenă de rezultat.

PROVOCĂRI. În CV-ul tău, se regăsesc filme de artă, dar și producții TV, pentru care ai semnat și scenarii. Dacă ar trebui să alegi trei mari provocări profesionale de până acum, care ar fi acelea și de ce?
Mai mult sau mai puțin reușite, toate mă definesc profesional și aș cam trișa selectând.

DE VĂZUT. Unde te mai vedem toamna asta, dincolo de acest film?
Pe acasă, prin oraș (râde).

După proiecția de la Rahova, plecând, ne-am luat la revedere de la deținuții care au văzut filmul acolo. Unul dintre ei ne zice din ușă: Noi mai rămânem puțin aici. (Iulian Postelnicu, actor)

Fotografii: Arest (regia: Andrei Cohn)

01
/10
/21

BFFF 2021 a inclus o secţiune competiţională internaţională, la care s-au înscris peste 100 de scurtmetraje de modă, oferind patru premii. Câștigătorii au fost selectați de un juriu format din profesioniști din film, advertising și modă de pe scena locală și cea internaţională: Grigor Devejiev - Creative Director Jam Project, Marley Hansen - curator Nowness, Marcin Kempski - fotograf de modă londonez, Sandra Bold - Global Creative Director Publicis și Ina Borcea - fashion editor Harpers Bazaar.

30
/09
/21

Spectacolul continuă, acțiunea escaladează și toată sala vibrează pentru cel mai așteptat film din ultima perioadă, super producția 'Nu e vreme de murit' ajunge în avanpremieră pe marile ecrane din 30 septembrie la Cineplexx Băneasa, Titan, Sibiu, Satu-Mare și Târgu-Mureș.

29
/09
/21

CRONICĂ DE FILM Pentru un film de debut al unui regizor de teatru care nu a mai făcut până acum cinema, „Câmp de maci” (2020), de Eugen Jebeleanu, are o rigoare estetică neaşteptată, dar şi o lipsă de încrâncenare demnă de salutat.

28
/09
/21

CRONICĂ DE FILM „Crai nou” (2021), debutul Alinei Grigore, recent câştigător la Festivalul de la San Sebastian, aduce un aer proaspăt în cinematografia română.

28
/09
/21

THE FRENCH DISPATCH, LAND, QUO VADIS, AIDA?, scurtmetraje românești și internaționale, cele mai apreciate filme românești ale momentului si filmele premiate la Festival se văd în cadrul Retrospectivei ANONIMUL 2021 la ARCUB, Cinema Elvire Popesco și Terasa Institutului Francez între 28 septembrie și 3 octombrie.

27
/09
/21

În ultima săptămână din septembrie, „Cinema sub clar de lună“ aduce pe ecranul din Grădina Muzeului Național al Literaturii Române două dintre cele mai noi filme românești, Câmp de maci și documentarul Spioni de ocazie, alături de producții străine care au avut un parcurs spectaculos: Night of the Kings, aflat pe lista scurtă la premiile Oscar, și Apples, co-produs de Cate Blanchett și propus anul trecut de Grecia la Oscarul pentru Cel mai bun film internațional.

27
/09
/21

Frumoasa și bestia întâlnește viitorul tehnologiei în Belle, producția-fenomen semnată de regizorul japonez Mamoru Hosoda, care va deschide cea de-a 16-a ediție Animest. Prezentat în premieră internațională la Cannes, anime-ul Sci-Fi în care o adolescentă devine cea mai bună versiune a sa într-un univers paralel, creat în mediul virtual, se va vedea pentru prima dată pe marele ecran din România vineri, pe 8 octombrie, de la orele 18:30 și 21:30, la Cinema Elvire Popesco. Filmul va putea fi urmărit în curând în cinematografele din întreaga țară, distribuit de Bad Unicorn.

27
/09
/21

OPINIE Subfinanţat de nişte autorităţi nepăsătoare, fără cinematografe care să îi fie dedicate şi cu un public larg pus mai degrabă pe miştouri, filmul românesc de autor face performanţă an de an la cel mai înalt nivel. Iar 2021 o dovedeşte din plin. Este unul din paradoxurile româneşti.

24
/09
/21

Festivalul KINOdiseea aduce pe marele ecran filme despre protejarea mediului, relațiile dintre copii și părinți, curaj și empatie, la Cinema Gloria și Cinema Eforie.