11 întâmplări din viața lui George Topârceanu (scrise de Alex Tocilescu)
https://www.ziarulmetropolis.ro/11-intamplari-din-viata-lui-george-toparceanu-scrise-de-alex-tocilescu/

Tocmai ce s-a încheiat a şasea ediţie a Festivalului Internaţional de Literatură şi Traducere (FILIT) de la Iaşi. În acest an s-au lansat biografiile romanţate a unsprezece scriitori clasici, scrise de unsprezece autori contemporani*.

Un articol de Andrei Crăciun|8 Octombrie 2018

Pentru a ilustra seria am ales unsprezece fragmente din viața lui George Topârceanu, imaginate de Alex Tocilescu, marele nostru scriitor, poet, dramaturg, muzician și copywriter.

1. În care George Topârceanu se naște, este foarte urât și tatăl său, cojocar fiind, vrea să îi facă un cojoc

– Numa să nu semene cu mine, zise Ion, care într-adevăr era un bărbat destul de urât.
Apoi se ridică și se duse în camera sa de lucru. Era cojocar; vreo patru cojoace, trei aproape terminate, unul abia început, atârnau care pe unde apucase.
-Ce faci, strigă Paraschiva din camera alăturată.
-Păi să-i fac un cojoc lu’ ăsta micu’ zise Ion măsurând cu privirea o bucată de piele de oaie. Să nu-i fie frig!
-Cum să-i faci cojoc, omule?, țipă Paraschiva enervată.
-Păi, ce să-i fac, un scutec?!, se apără Ion.
Paraschiva pufni nervoasă. Ion lăsă pielea de oaie deoparte și se întoarse la ea.
-Tot omul trebuie să aibă un cojoc, explică el.
-Da’ ăsta-i un prunc, nu-i încă om, zise Paraschiva. Unde ai văzut tu copil de-o zi cu cojoc? Uneori mă-ntreb ce-i în capul tău, măi Ioane!

2. În care este descrisă o fotografie inexistentă în care Topârceanu poartă pantofi cu toc și arată bine în uniformă militară

Iată și al cincilea instantaneu; în acesta, făcut în vara lui 1907, Topârceanu arată mai bine ca niciodată – poate din cauză că uniforma de ofițer pe care o poartă, spălată, călcată, apretată, îi vine perfect. Sau poate din cauza cizmelor cu toc, care-l facă să pară mai înalt (
n.r. – Topârceanu măsura doar 1.62 metri)

3. În care Topârceanu ni se dezvăluie ca un funcționar

În a șasea poză, Topârceanu poartă un costum urât, de unde deducem că e funcționar. Chiar asta și e; după cum confirmă documentele vremii: e copist la Casa Bisericii. Suntem în aprilie 1909, începe o primăvară de pomină, Topârceanu își sparge salariul prin localurile de la Șosea, unde cântă până hăt după miezul nopții cu prietenii (mulți dintre ei niște scriitorași obscuri). Din poză nu se prea vede, dar Topârceanu e în acele zile un om de lume, vesel, plin de haz, care le face zilnic să râdă pe domnișoarele bătrâne cu care împarte biroul.

4. În care Topârceanu ia un tren (trenul vieții sale) către Iași

În 1911, Iașul se afla la aceeași distanță de București ca în zilele noastre, iar trenurile străbăteau distanța respectivă cam în același timp, adică un număr uriaș de ore. De aceea, la câteva minute după ce vocea unei cuconițe drăguțe șușoti în stația de amplificare a gării din Iași ‘Trenul accelerat de la București va sosi în stație la linia 1’, Topârceanu coborî din trenul cu pricina sleit de puteri, somonoros și chinuit de o durere de cap.

5. În care Topârceanu află că va deveni tată

Topârceanu rămase pentru câteva secunde mut. Nu se gândise niciodată la posibilitatea de a avea un copil Pur și simplu nu-i trecuse prin cap cum ar fi asta, nu se imaginase niciodată ținând un bebeluș în brațe. Nici acum, după anunțul Victoriei, nu se imagina. Un copil nu avea loc nicăieri în viața lui de poet, în camerele închiriate de la vreo babă de treabă, în redacția lui de bărboși, la Corso sau la Jockey Club, unde pălăvrăgea la bere cu prietenii. În niciunul dintre aceste locuri nu avea ce să caute sau cum să ajungă un copil.

6. În care Topârceanu începe un amantlâc cu Otilia Cazimir

Topârceanu nu râse. Și el era îndrăgostit de ea. Era căsătorit și era tată, dar asta nu însemna mare lucru pentru el. Și oricum nu era ca și cum ăsta ar fi fost un secret.
– Situația mea… zise el totuși, mai curând din politețe decât din convingere, dar nu apucă să continue, pentru că Alexandrina (n.r. – numele adevărat al Otiliei) îi puse mâna pe gură.
– O cunosc, spuse ea.
Iar apoi îl sărută.

7. În care Topârceanu cunoaște războiul cu bulgarii (la care cade prizonier)

Războiul nu e pentru poeți. Bine, de fapt nu e pentru nimeni altcineva, adică nu s-ar putea spune că războiul e pentru bucătari, geologi, somelieri, viticultori sau pantomimi. Dar cum Topârceanu era poet, din punctul lui de vedere războiul nu era pentru poeți. Cam asta gândea, probabil, stând sub o ploaie de gloanțe și obuze care nimiceau armata română lângă micul oraș bulgăresc Turtucaia în seara zilei de 24 august 1916.

8. În care prizonierul Topârceanu decide să devină mecanic de locomotivă

Desigur ca să devii mecanic de locomotivă în timpul războiului trebuie să fi fost mecanic de locomotivă și înaintea lui. Sau să minți că ai fost, ceea ce făcuse Topârceanu. Astfel, se trezi mergând cu bulgarul Dimiter către gara din care trebuia să plece către Sofia, unde poetul trimisese știre că s-ar fi priceput să conducă o locomotivă. Călătoria avea să fie memorabilă pentru că pe parcursul ei jefuiră un macedon, se îmbătaseră îngrozitor cu rachiul furat de la el și trăiră o scurtă aventură amoroasă cu două grecoaice focoase.

9. În care Topârceanu nu își curmă viața cu o armă de foc

Dacă starea sufletească a poetului rămase încă o vreme deplorabilă, iar starea sa materială nu era cu mult mai bună, măcar trebuie apreciat faptul că psihic era destul de ok. Adică suficient încât să nu-și curme viața cu una dintre multele arme de foc care alcătuiau colecția sa, arme pe care le descărca frecvent, spre plăcerea amicilor săi, în cadrul unor probe de măiestrie care constau îndeosebi din a îi pune lui Didi (n.r. – Otiliei Cazimir) un măr pe cap și a îl spulbera apoi cu o pușcă de calibrul 6mm.

10. În care Topârceanu moare

-Fereastra, murmură Topârceanu.
Didi se uită la fereastra deschisă. Topârceanu se uită la Didi cum se uită la fereastra deschisă. Liliacul din fața ei părea că se uită prin geam la ei.
-Te rog, închide fereastra, zise Topârceanu, că nu pot muri din cauza miresmei de liliac.
Și Didi se ridică și închise fereastra.

11. În care ultimul martor al morții lui Topârceanu dispare și el

Iar peste câțiva ani, și liliacul de afară, ultimul martor al morții poetului, avea să fie tăiat. Pentru că în cameră era nevoie de lumină, nu de parfum, după cum avea să-i explice unui vecin noul proprietar al casei.

*Cele unsprezece cărți sunt: Povestea Otiliei Cazimir – Simona Antonescu; Povestea lui Vasile Pogor – Mihai Buzea; Povestea lui Nicolae Gane – Iulian Ciocan; Povestea lui Mihai Codreanu – Dan Coman; Povestea lui Ion Creangă – Andrei Crăciun; Povestea lui Dosoftei – Cristian Fulaș; Povestea lui Mihail Sadoveanu – Tudor Ganea; Povestea lui Vasile Alecsandri – Adela Greceanu; Povestea lui Mihai Eminescu – Florina Ilis; Povestea lui Costache Negruzzi – Bogdan Răileanu; Povestea lui George Topârceanu – Alex Tocilescu. Cei unsprezece clasici au muzee în Iași, oraș care le-a marcat existența. Cărțile au apărut sub egida Editurii Muzeelor Literare (Iași) în colecția Scriitori de poveste și pot fi comandate online, la adresa edituramnlriasi@yahoo.com.

În a șasea poză, Topârceanu poartă un costum urât, de unde deducem că e funcționar. Chiar asta și e; după cum confirmă documentele vremii: e copist la Casa Bisericii. Suntem în aprilie 1909, începe o primăvară de pomină, Topârceanu își sparge salariul prin localurile de la Șosea, unde cântă până hăt după miezul nopții cu prietenii (mulți dintre ei niște scriitorași obscuri).

Foto: FILIT / Andrei Crăciun, Alex Tocilescu și Vlad Tăușance vorbind descre colecția Scriitori de poveste, la FILIT 2018.



26
/05
/16

ÎN BIBLIOTECA MEA Ziaristul (colaborator al Ziarului Metropolis) şi scriitorul Andrei Crăciun se pregăteşte să lanseze a doua carte din seria Baricadele, în care îşi strânge publicistica risipită în paginile gazetelor în ultimii unsprezece ani, dându-i o nouă viaţă în volum.

25
/05
/16

Știați că Voltaire scăpa de musafirii plictisitori prefăcându-se că leşină? Și că Balzac avea ca hobby hipnotismul? Lista de obiceiuri ale unora dintre cei mai prolifici scriitori are o grămadă de elemente surprinzătoare.

25
/05
/16

Astăzi, 25 mai, este ziua națională a Argentinei, această dată marcând finalul Revoluției din Mai (Revolución de Mayo, 1810), care a condus la separarea de Spania imperială.

25
/05
/16

În preajma Zilei Internaționale a Copilului, Teatrul Evreiesc de Stat prezinta un nou spectacol-lectură din seria evenimentelor „Cu cărțile deschise”, un matineu dedicat, de această dată, celor mici. Spectacolul va avea loc sâmbătă, 28 mai, de la ora 12.00, la Biblioteca Metropolitană (str. Take Ionescu, nr. 4).

25
/05
/16

„Aici, Radio România. Radio Bucureşti. Ascultaţi astăzi, în premieră, emisiunea «Ora veselă»”. Aşa suna anunţul crainicei din 17 ianuarie 1929... D’ale lui Tănase 2 şi La microfon… Birlic! sunt cele mai noi audiobook-uri apărute în Colecţia „Ora veselă” şi conţin pagini antologice din Fonoteca de Aur a Radiodifuziunii române, avându-i protagonişti pe doi maeştri ai umorului şi satirei.

24
/05
/16

Dramaturg şi romancier, Stefan Caraman lansează sâmbătă 4 iunie, de la ora 20:00, SUPERSTAR – File de Poveste. Evenimentul va avea loc în salonul verde din incinta La Scena. În deschidere, actorii dIn Culise vor juca spectacolul POVEȘTI DESPRE TINE după volumul „92 de poveşti cu cărţi” de Ştefan Caraman.

24
/05
/16

Proiectul Agora Culturală @ Biblioteca Ta, unul dintre cele mai ample proiecte de Digital Storytelling din România, care a înglobat peste 1200 de povești digitale, dintre care cca 500 aparținând principalelor minorități etnice reprezentate în România a ajuns la final și face bilanțul. Astăzi, 24 mai 2016, începând cu ora 11.00, cei care doresc pot participa la Conferința de închidere a proiectului.

23
/05
/16

Norman Manea, scriitorul fără copilărie, pentru care viaţa a început abrupt, cu o deportare la 5 ani în lagărele din Transnistria, împlineşte, anul acesta, 80 de ani. "La 5 nu eram nici evreu, nici sirian, nici american, eram doar un copil", evocă scriitorul român cel mai dur episod al copilăriei. Astăzi, de la ora 17.00, la TVR 1 şi de la 20.30, la TVR HD, puteţi afla povestea unuia dintre cei mai premiaţi şi traduşi scriitori români contemporani.

20
/05
/16

Sâmbătă, 21 mai 2016, ora 20:00, în Aula Bibliotecii Centrale Universitare “Carol I” din Bucureşti (Calea Victoriei, nr. 88), în cadrul Festivalului Internaţional de Poezie Bucureşti (FIPB), va avea loc ediţia a VIII-a a programului de educaţie culturală „Maratonul de Poezie şi Jazz”, difuzat în fiecare an de Radio România Cultural, eveniment care marchează prin poezie, blues şi jazz Noaptea Europeană a Muzeelor.

18
/05
/16

Târgul GAUDEAMUS Oradea, cea mai nouă componentă a Caravanei GAUDEAMUS derulată de Radio România la nivel naţional, vă aşteaptă în intervalul 18 – 22 mai în parcul 1 Decembrie.

17
/05
/16

Luni, 23 mai, începînd cu ora 9.00, în Sala „Ion Heliade Rădulescu” a Bibliotecii Academiei Române,va avea loc o sesiune aniversară dedicată lui Norman Manea, unul dintre cei mai importanți scriitori români contemporani, cu ocazia împlinirii vîrstei de 80 de ani.

17
/05
/16

Pe an ce trece, influența online-ului în promovarea culturii crește. O simplă recenzie pe un blog cu vizibilitate sau câteva share-uri pot schimba destinul unui titlu și automat al unui autor. Anul acesta, Hyperlitaratura organizează concursul „Cel mai bun blog de carte din România”. 

Page 40 of 90« First...102030...3839404142...506070...Last »