12 aspecte pozitive ale Festivalului Enescu
https://www.ziarulmetropolis.ro/12-aspecte-pozitive-ale-festivalului-enescu/

Festivalul Enescu aşază, de ceva vreme, România pe harta festivalurilor de muzică clasică din lumea largă. Citim topuri în care Festivalul Enescu se află pe locul trei după evenimente precum BBC Proms (Marea Britanie) şi Festivalul din Lucerna (Elveţia).

Un articol de Corina Dima|21 septembrie 2017

Ajuns la ediţia cu numărul XXIII, festivalul a avut un trecut tumultuos. Prima ediție a Festivalului Enescu s-a desfășurat în 1958, reper în domeniu, având pe afiş cele mai sonore nume ale muzicii internaţionale, de la momentul respectiv; apoi, pentru următoarele șase ediţii, festivalul a păstrat ştacheta calităţii şi a prezenţei internaţionale (desfăşurat o dată la 3 ani). Din anul 1973 comuniştii i-au ştirbit din faimă şi l-au transformat într-un festival cu prezenţă majoritar românească, purtând stindardul propagandei politice. După ani de izolare şi de pauze, festivalul s-a reluat după Revoluţie, în 1991, în forma sa iniţială (cu prezenţă internaţională de valoare), aşa cum se prezintă şi astăzi. Din anul 2001, Festivalul Enescu se desfăşoară, cu regularitate, o dată la doi ani.

Dar ce aduce acest festival pentru România?

  • 1. Pune România pe o hartă internaţională a culturii şi a festivalurilor de acest profil, de prin rang.
  • 2. Aproximativ 2.500 de artişti străini (membri ai orchestrelor şi diverşi reprezentaţi ai lumii muzicale precum solişti, dirijori, compozitori, muzicolologi etc.) calcă pragul ţării noastre în calitate de invitaţi. Iar muzicienii occidentali care ne vizitează revin, de multe ori, în vizite private. Mulţi vizitatori rămân plăcut surprinşi de ce găsesc într-o ţară ex-comunistă (venind cu aşteptări scăzute).
  • 3. Creşte turismul cultural, deoarece melomanii de peste graniţă vizitează Bucureştiul (agenţiile de turism propun pachete dedicate pentru această categorie de turişti străini).
  • 4. Creşte notorietatea României asociată cu un eveniment cultural de anvergură (prin menţionări în mass-media internaţională, de-a lungul timpului, precum CNN, Euronews, BBC, Mezzo, The Guardian, Gramophone).
  • 5. Cresc vânzările în mediul horeca prin intermediul turiştilor străini, fie ei artişti sau simpli turişti (hoteluri, restaurant, cafenele, baruri etc.) şi a lucrurilor conexe legate de Festivalul Enescu sau legate de Bucureşti ori de România (CD-uri cu muzică, cărţi, suveniruri etc.).
  • 6. Prosperă zona educativă şi nivelul cultural (atât prin intermediul concertelor din sălile de concerte, dar şi prin existenţa concertelor din Piaţa Festivalului susţinute de elevi şi studenţi români, dar şi de invitaţi străini; prin intermediul master-classurilor, workshopurilor ţinute de artiştii de talie internaţională sau alte manifestaţii culturale) prin conectarea la lumea internaţională, la arta interpretată la un nivel foarte înalt; expunerea la concerte de cea mai înaltă calitate artistică, de prim rang, nu poate să lase decât urme pozitive.
  • 7. Emulaţie artistică în oraşele din România unde participă diverşi solişti, dirijori, ansambluri de renume internaţional (festivalul se desfăşoară, pe lângă București, în alte șapte orașe din țară).
  • 8. Se înmulţesc evenimentele conexe creative în jurul Festivalului (ex. artişti vizuali care expun în cadrul proiectelor precum Bucureştiul creativ, în spațiile verzi din fața Ateneului Român și a Sălii Mari a Palatului sau în alte colţuri ale capitalei dâmboviţene).
  • 9. Personalitatea lui George Enescu capătă notorietate prin popularizarea muzicii sale (fiecare orchestră mare este obligată să interpreteze o lucrare de Enescu, ca să participe la festival). După interpretarea acestor lucrări în Bucureşti, partiturile (cu un nivel tehnic deloc de neglijat) sunt interpretate şi pe alte scene ale lumii: celebrul dirijor Vladimir Jurowski va deschide stagiunea London Philarmonic 2017-2018, pe 23 septembrie 2017, cu opera Oedip de Enescu (în faţa unui public cu peste 2.000 de spectatori, la Royal Festival Hall). La fel, Orchestre National de France a ales să deschidă stagiunea 2017 de la Paris cu o lucrare semnată de George Enescu, Simfonia Concertantă pentru violoncel și orchestră.
  • 10. Personalităţi remarcabile ale scenei mondiale devin ambasadori ai României peste hotare, făcând lobby ţării noastre, după ce au avut experienţe deosebite aici (exemplu: celebrul violonist de origine rusă, Maxim Vengerov, vine pentru a patra oară la Festivalul Enescu)!
  • 11. Staruri ale muzicii clasice internaționale, precum Joshua Bell, Anne-Sophie Mutter vor atrage atenţia lumii prin prezenţa lor la festival.
  • 12. Prin prezenţa unor nume de marcă ale scenelor internaţionale (atât orchestre cât şi dirijori sau solişti), Festivalului Enescu îşi consolidează notorietatea ca un eveniment de prestigiu, în rândul festivalurilor importante la nivel internaţional.

După ani de izolare şi de pauze, festivalul s-a reluat după Revoluţie, în 1991, în forma sa iniţială (cu prezenţă internaţională de valoare), aşa cum se prezintă şi astăzi. Din anul 2001, Festivalul Enescu se desfăşoară, cu regularitate, o dată la doi ani.

Foto: Cvartetul Arcadia / Festivalul Enescu

18
/12
/23

Pe 21 ianuarie 2024, la Sala Palatului, va avea loc un nou şi captivant show DISNEY : FROZEN – 10 ani.  Spectacolul face parte din turneul prin care Disney celebrează la nivel mondial 10 ani de la lansarea personajului fenomen ce a revoluționat lumea filmelor de animație.

11
/12
/23

Un concert extraordinar de muzică de film va avea loc la Opera Naţională din Bucureşti pe 12 decembrie, de la ora 19.00, organizat de Universitatea Națională de Muzică din București în parteneriat cu Uniunea Compozitorilor și Muzicologilor din România, Opera Națională din București, Arhiva Națională de Filme și universități de teatru și film din țară.

11
/12
/23

Pentru 10 zile, Corul Național de Cameră „Madrigal – Marin Constantin” s-a aflat în Statele Unite ale Americii în cadrul turneului aniversar „Madrigal 60 – The Magic of Winter”, primul pe care artiștii l-au susținut în America după 35 de ani.

07
/12
/23

Electric Castle 2024 sună epic! Cu Massive Attack, Bring Me The Horizon și Queens of The Stone Age ca headliners confirmați, a 10-a ediție a festivalului se anunță cu foarte mult rock și trip hop.

05
/12
/23

„O, ce veste minunată!”, „La Vitleem colo-n jos”, „Bună dimineața la Moș Ajun”, „Have Yourself a Merry Little Christmas” sau „Noël”? Cele mai frumoase și mai îndrăgite colinde românești, dar și cântece internaționale de Crăciun vor răsuna pe scena Sălii Radio în luna decembrie, în cadrul a patru concerte extraordinare.

05
/12
/23

Dacă printre dorințele pe care vi le stabiliți pentru Noul An se numără mai multe momente de relaxare și seri petrecute cu cei dragi ascultând muzică bună, atunci o idee perfectă ar fi noile abonamente sau bilete la Sala Radio, pentru concertele din perioada ianuarie-martie 2024!

04
/12
/23

Începutul lunii decembrie aduce primele concerte din turneul de lansare al noilor albume Alternativ Quartet — Deocamdată suntem / Departe de solstiţiu. Acestea vor avea loc pe 5 decembrie la Muzeul Naţional de Artă al României din Bucureşti, pe 8 decembrie la Palatul Culturii din Iaşi, şi pe 14 decembrie la Casa Tranzit din Cluj-Napoca.

04
/12
/23

Turneul Național ”Duelul Viorilor” a început cu un concert sold out la Ateneul Român din București. În fața unei săli arhipline, violoniștii Liviu Prunaru, din echipa Stradivari și Gabriel Croitoru, din echipa Guarneri, arbitrați de pianistul Horia Mihail, au susținut sâmbătă, 3 decembrie, prima rundă din Duelul Viorilor.

04
/12
/23

Începutul ultimei luni a anului aduce pe scena operei din București un spectacol al Studioului Experimental în Artele Spectacolului Muzical ,,Ludovic Spiess” (DescOperă La Traviata), conferințele operei (Scena Gândirii îl va avea ca invitat pe președintele Academiei Române, istoricul Ioan-Aurel Pop), două titluri de operă (La Traviata de Giuseppe Verdi și Lohengrin de Richard Wagner) și un balet (Spărgătorul de nuci de Piotr Ilici Ceaikovski).