12 idei despre cultura modernă pe înțelesul oamenilor inteligenți
https://www.ziarulmetropolis.ro/12-idei-despre-cultura-moderna-pe-intelesul-oamenilor-inteligenti

Editura Humanitas a lansat de curând colecţia „12 cărţi despre lumea în care trăim”. Printre ele, „Cultura modernă pe înţelesul oamenilor inteligenţi”, scrisă de marele filosof britanic contemporan Roger Scruton. Am selectat pentru dumneavoastră 12 pasaje care vă vor da de gândit.

Un articol de Andrei Crăciun|11 Februarie 2018

1.Despre ce este cultura
Conceptul de cultură a țâșnit, înarmat din creștet până în tălpi, din capul lui Johann Gottfried Herder, la mijlocul secolului al XVIII-lea, și a fost necontenit târât în lupte de atunci încoace. Pentru Herder, Kultur este sângele dătător de viață al unui popor, fluxul de energie morală care păstrează o civilizație intactă.

2. Despre cultură și cult
Mitul însuflețește lumea, proiectând intenții și dorințe în procesele naturale, descriind natura drept ceva înzestrat cu gândire și simțire, ridicând astfel naturalul la supranatural. În mit se pare că avem de-a face cu o poveste care pretinde să fie crezută, fără a crede în adevărul ei, o metaforă pe care o transpunem în limbajul literal al propriilor noastre emoții.

3. Despre iluminism
Oamenii luminați nu se mai definesc în termeni de loc, istorie, trib sau dinastie, dar emit în schimb pretenții asupra unei naturi umane universale, ale cărei legi sunt valabile pentru întreaga umanitate. Pentru Kant, devotamentul tribal, rasial ori dinastic trebuia să facă loc unei jurisdicții universale, care ar fi garantat pacea măcinând geloziile locale, care o amenințau.

4. Despre privirea estetică
E normal să pui în legătură declinul credinței creștine cu iluminismul. Nu e însă la fel de normal să pui în legătură înflorirea esteticii cu declinul credinței. Totuși, pe măsură ce credința devenea mai străvezie, frumusețea căpăta trup. Mișcarea romantică în artă și literatură, cultul frumuseții naturale și al pitorescului și înflorirea esteticii filozofice, toate indică o modificare fundamentală de atitudine.

5. Despre romantism
Perioada romantică a fost cea mai bogată dintre cele cunoscute de civilizația noastră. Să-i prezint pe scurt împlinirea e o sarcină aflată mult dincolo de capacitatea mea ori de scopul acestei cărți. Cu toate acestea, ar trebui să-ncercăm să înțelegem ambivalența pe care oamenii o simt față de elanul romantic, de vreme ce prin contribuția sa a dat formă atât modernismului în artă, cât și culturii moderne în general.

6. Despre fantezie, imaginație și negustor
Emoțiile inspirate de arta serioasă țin de imaginație, nu de fantezie. Tocmai de aceea e adesea atât de greu să le descriem. Într-un caz normal, emoția se bazează pe credință, după cum frica se bazează pe încredințarea că sunt în pericol, iar furia pe încredințarea că am fost înșelat. Când credința e suspendată, emoțiile obișnuite își pierd temeiul. O dorință ce apare dintr-un gând imaginativ nu e o dorință reală: și fără o dorință reală, nu există o emoție reală.

7. Despre modernism
Oamenii moderni trăiesc dincolo de moartea zeilor lor. Ceea ce înseamnă că trăiesc cu o conștiință intensificată a contingenței lor – a faptului-de-a-fi-aruncați-în-lume fără vreo explicație, în termenii lui Heidegger. Și totuși, ca și strămoșii lor, sunt ființe sociale, legate laolaltă de vină, rușine și ezitare.

8. Despre avangardă și kitsch
Credința înflăcărează inima omului, îndepărtând-o de piață, făcând-o sacră și necomercializabilă. Sub jurisdicția religiei, sentimentele noastre cele mai adânci sunt sacralizate, astfel încât viața să devină un material brut pentru viața etică: viața trăită în temeiul judecății. Când credința intră însă în declin, sacrul nu este apărat de prădători, inima poate fi capturată și pusă la vânzare.

9. Despre tineri
Transformarea starului pop într-o icoană e asistată de videoclip. Este probabil cea mai importantă inovație în domeniul popului de la chitara electrică încoace. Videoclipul sublimează starul, îi reciclează imaginea, mai eficace decât orice icoană pictată a vreunui sfânt. Este în mod expres menit să fie consumat acasă și aduce prezența sacră în living-room. Și desăvârșește degradarea muzicii, care devine acum fundal, starul pop, transfigurat în statutul divin al reclamei TV, ocupând prim-planul. Idolul a căpătat acea condiție familiară altor forme ale artei tinerilor.

10 Despre mâini trândave
Rușii se plâng de natura imitativă a culturii lor, de incapacitatea de a avea idei proprii și de adeziunea lor slugarnică la modele occidentale, care ajung la Moscova numai după ce absurditatea lor deja a fost resimțită în Apus. De fapt, curentul de influență s-a deplasat în ultima sută de ani în direcția contrară. Intelectualul francez din timpul nostru nu e un descendent direct al revoluționarilor de la 1789, oricât de apropiat de ei ar părea ca mentalitate. El este un produs al Partidului Comunist Francez, care este importat din Rusia. Intelectualul german își trăiește viața ca reacție la Partidul Nazist, el însuși o consecință pervertită a Revoluției Ruse.

11. Despre lucrarea diavolului
Când în cele din urmă vălul e ridicat, percepem un peisaj uimitor: o lume de negații, o lume în care, ori încotro ne-am uita după prezență găsim absență, o lume nu de oameni, ci de idoli vacanți, o lume oferind numai scheletul puterii, acolo unde noi căutăm ordine, prietenie și valoare morală.

12. Concluzie
Scopul artei este să ne facă să recunoaștem că putem trăi ca și cum viața înaltă – viața etică in extremis – ar fi a noastră.

Transformarea starului pop într-o icoană e asistată de videoclip. Este probabil cea mai importantă inovație în domeniul popului de la chitara electrică încoace. Videoclipul sublimează starul, îi reciclează imaginea, mai eficace decât orice icoană pictată a vreunui sfânt. (Roger Scruton, filosof)



08
/08
/18

Zilele trecute, scriitorul și scenaristul Florin Lăzărescu a trecut pe la o vulcanizare, de mai multe ori - cum veți putea citi în povestirea ce urmează -, fapt ce a dat naștere unei "relatări", o povestire (cinematografică) deprimantă & plină de humor, așa cum este și țara în care continuăm să conviețuim...

05
/08
/18

Cu acțiunea plasată în Roma, în anii de după al Doilea Război Mondial, Roma cartierelor mărginașe aflate în sărăcie și lipsuri, „Băieții străzii” (editura Litera), de Pier Paolo Pasolini, spune povestea unui grup de copii, deveniți adolescenți, de la periferia societății.

01
/08
/18

Cartea „Homo Deus – scurtă istorie a viitorului”, de Yuval Noah Harari, traducere din limba engleză și note de Lucia Popovici, a fost publicată la editura Polirom în anul 2018. Am selectat pentru dumneavoastră zece fragmente care caută să ne rezume viitorul, fragmente din care afli lucruri cu adevărat uimitoare.

24
/07
/18

Mâine (miercuri), 25 iulie 2018, de la ora 17.30, la Galeria Galateca (București), Cornel Brad lansează cartea de portrete fotografice “Oameni.Putere.România.”. Prezentarea cărții va fi făcută de către domnul Andrei Ţărnea, comisarul Sezonului România-Franţa.

19
/07
/18

Institutul Național al Patrimoniului împreună cu agenția de comunicare creativă Zaga Brand au lansat campania #CronicariDigitali, prin care își propun să apropie pentru prima dată valorile și tradițiile României de generația millennials. Astfel, tinerii sunt stimulați să cunoască, să înțeleagă, să aprecieze și să promoveze patrimoniul cultural național și UNESCO din România.

18
/07
/18

Romanul „Viață de vânzare” de Yukio Mishima (traducere din japoneză și note de Andreea Sion) a fost publicat la Editura Humanitas Fiction în anul 2018. Cartea este una cult, a apărut în 1968 și face figură aparte în opera lui Mishima (care a ajuns de trei ori aproape de Premiul Nobel). Mishima, provenit dintr-o familie de samurai, și-a făcut seppuku la 45 de ani, în 1970.

Page 1 of 8212345...102030...Last »