12 idei despre cultura modernă pe înțelesul oamenilor inteligenți
https://www.ziarulmetropolis.ro/12-idei-despre-cultura-moderna-pe-intelesul-oamenilor-inteligenti/

Editura Humanitas a lansat de curând colecţia „12 cărţi despre lumea în care trăim”. Printre ele, „Cultura modernă pe înţelesul oamenilor inteligenţi”, scrisă de marele filosof britanic contemporan Roger Scruton. Am selectat pentru dumneavoastră 12 pasaje care vă vor da de gândit.

Un articol de Andrei Crăciun|11 februarie 2018

1.Despre ce este cultura
Conceptul de cultură a țâșnit, înarmat din creștet până în tălpi, din capul lui Johann Gottfried Herder, la mijlocul secolului al XVIII-lea, și a fost necontenit târât în lupte de atunci încoace. Pentru Herder, Kultur este sângele dătător de viață al unui popor, fluxul de energie morală care păstrează o civilizație intactă.

2. Despre cultură și cult
Mitul însuflețește lumea, proiectând intenții și dorințe în procesele naturale, descriind natura drept ceva înzestrat cu gândire și simțire, ridicând astfel naturalul la supranatural. În mit se pare că avem de-a face cu o poveste care pretinde să fie crezută, fără a crede în adevărul ei, o metaforă pe care o transpunem în limbajul literal al propriilor noastre emoții.

3. Despre iluminism
Oamenii luminați nu se mai definesc în termeni de loc, istorie, trib sau dinastie, dar emit în schimb pretenții asupra unei naturi umane universale, ale cărei legi sunt valabile pentru întreaga umanitate. Pentru Kant, devotamentul tribal, rasial ori dinastic trebuia să facă loc unei jurisdicții universale, care ar fi garantat pacea măcinând geloziile locale, care o amenințau.

4. Despre privirea estetică
E normal să pui în legătură declinul credinței creștine cu iluminismul. Nu e însă la fel de normal să pui în legătură înflorirea esteticii cu declinul credinței. Totuși, pe măsură ce credința devenea mai străvezie, frumusețea căpăta trup. Mișcarea romantică în artă și literatură, cultul frumuseții naturale și al pitorescului și înflorirea esteticii filozofice, toate indică o modificare fundamentală de atitudine.

5. Despre romantism
Perioada romantică a fost cea mai bogată dintre cele cunoscute de civilizația noastră. Să-i prezint pe scurt împlinirea e o sarcină aflată mult dincolo de capacitatea mea ori de scopul acestei cărți. Cu toate acestea, ar trebui să-ncercăm să înțelegem ambivalența pe care oamenii o simt față de elanul romantic, de vreme ce prin contribuția sa a dat formă atât modernismului în artă, cât și culturii moderne în general.

6. Despre fantezie, imaginație și negustor
Emoțiile inspirate de arta serioasă țin de imaginație, nu de fantezie. Tocmai de aceea e adesea atât de greu să le descriem. Într-un caz normal, emoția se bazează pe credință, după cum frica se bazează pe încredințarea că sunt în pericol, iar furia pe încredințarea că am fost înșelat. Când credința e suspendată, emoțiile obișnuite își pierd temeiul. O dorință ce apare dintr-un gând imaginativ nu e o dorință reală: și fără o dorință reală, nu există o emoție reală.

7. Despre modernism
Oamenii moderni trăiesc dincolo de moartea zeilor lor. Ceea ce înseamnă că trăiesc cu o conștiință intensificată a contingenței lor – a faptului-de-a-fi-aruncați-în-lume fără vreo explicație, în termenii lui Heidegger. Și totuși, ca și strămoșii lor, sunt ființe sociale, legate laolaltă de vină, rușine și ezitare.

8. Despre avangardă și kitsch
Credința înflăcărează inima omului, îndepărtând-o de piață, făcând-o sacră și necomercializabilă. Sub jurisdicția religiei, sentimentele noastre cele mai adânci sunt sacralizate, astfel încât viața să devină un material brut pentru viața etică: viața trăită în temeiul judecății. Când credința intră însă în declin, sacrul nu este apărat de prădători, inima poate fi capturată și pusă la vânzare.

9. Despre tineri
Transformarea starului pop într-o icoană e asistată de videoclip. Este probabil cea mai importantă inovație în domeniul popului de la chitara electrică încoace. Videoclipul sublimează starul, îi reciclează imaginea, mai eficace decât orice icoană pictată a vreunui sfânt. Este în mod expres menit să fie consumat acasă și aduce prezența sacră în living-room. Și desăvârșește degradarea muzicii, care devine acum fundal, starul pop, transfigurat în statutul divin al reclamei TV, ocupând prim-planul. Idolul a căpătat acea condiție familiară altor forme ale artei tinerilor.

10 Despre mâini trândave
Rușii se plâng de natura imitativă a culturii lor, de incapacitatea de a avea idei proprii și de adeziunea lor slugarnică la modele occidentale, care ajung la Moscova numai după ce absurditatea lor deja a fost resimțită în Apus. De fapt, curentul de influență s-a deplasat în ultima sută de ani în direcția contrară. Intelectualul francez din timpul nostru nu e un descendent direct al revoluționarilor de la 1789, oricât de apropiat de ei ar părea ca mentalitate. El este un produs al Partidului Comunist Francez, care este importat din Rusia. Intelectualul german își trăiește viața ca reacție la Partidul Nazist, el însuși o consecință pervertită a Revoluției Ruse.

11. Despre lucrarea diavolului
Când în cele din urmă vălul e ridicat, percepem un peisaj uimitor: o lume de negații, o lume în care, ori încotro ne-am uita după prezență găsim absență, o lume nu de oameni, ci de idoli vacanți, o lume oferind numai scheletul puterii, acolo unde noi căutăm ordine, prietenie și valoare morală.

12. Concluzie
Scopul artei este să ne facă să recunoaștem că putem trăi ca și cum viața înaltă – viața etică in extremis – ar fi a noastră.

Transformarea starului pop într-o icoană e asistată de videoclip. Este probabil cea mai importantă inovație în domeniul popului de la chitara electrică încoace. Videoclipul sublimează starul, îi reciclează imaginea, mai eficace decât orice icoană pictată a vreunui sfânt. (Roger Scruton, filosof)



28
/04
/20

În 2019, a apărut în traducere în limba română, la Editura RAO, o nouă ediție, „revăzută și actualizată”, a celebrei antologii „1001 de filme de văzut într-o viață”. Ce filme au ieșit din canon și ce titluri au devenit obligatorii în ultimii 15 ani?

27
/04
/20

Gabo a murit acum șase ani, pe 17 aprilie 2014, în Mexic, la 87 de ani. Volumul „Incredibila și trista poveste a candidei Erendira și a bunicii sale fără suflet“ (traducere din limba spaniolă de Tudora Șandru Mehedinți) a fost publicat la Rao, în 2014. Nuvelele au fost publicate în original în 1972, dar au fost scrise în 1968, după „Un veac de singurătate“.

22
/04
/20

Ziua Internațională a Cărții ne găsește anul acesta într-o situație cu totul specială. Acesta este și motivul pentru care cea de-a 8-a ediție Noaptea Cărților Deschise – cel mai așteptat eveniment de încurajare a lecturii – se desfășoară sub îndemnul de a sărbători cărțile de #acasă. 

16
/04
/20

Editura Nemira a invitat mai mulți scriitori români să ne scrie, la cald, despre momentul aproape ireal, dar incredibil de concret, pe care îl trăim cu toții acum. Și așa s-a compus o antologia-ebook „Izolare”, despre distanțare și carantină, despre absență și prezență.

14
/04
/20

În această săptămână se împlinesc șase ani de când a murit, la New York, poeta Nina Cassian. Ne-am întors la jurnalul ei (Memoria ca zestre, publicat la Cărțile Tango, în urmă cu zece ani). Jurnalul poetei se întinde pe durata a mai bine de jumătate de secol fiind o extraordinară mărturie despre mai multe epoci.

14
/04
/20

Trecem printr-o perioadă dificilă, o adevărată furtună. Viețile noastre au încetinit brusc și suntem cu toții în căutarea unor răspunsuri care să ne țină deasupra valului. Iar răspunsurile pot veni și dinspre... povești!

13
/04
/20

„Ziua în care am început să mă iubesc cu adevărat” de Serge Marquis, roman publicat în colecția Fiction Connection a Editurii Trei, este o lecție de viață extraordinară, profundă, luminoasă și extrem de emoționantă. Este, de fapt, o carte de dezvoltare personală scrisă sub masca mult mai frumoasă și facilă a unui roman despre ego.