120 de ani de istorie a filmului maghiar, la Bucureşti
https://www.ziarulmetropolis.ro/120-de-ani-de-istorie-a-filmului-maghiar-la-bucuresti/

Institutul Balassi – Institutul Maghiar din Bucureşti în colaborare cu Arhiva Naţională de Filme din Ungaria (MaNDA) iniţiază în 2016 o serie de proiecţii ce are menirea să prezinte, cu scop educativ, istoria filmului maghiar. În 2016 se împlinesc 120 de ani de la prima proiecţie de film din Budapesta şi de la deschiderea primului cinematograf în Budapesta, iar cu ocazia aniversării milenare s-a filmat primul film în Ungaria.

Un articol de Petre Ivan|13 ianuarie 2016

Istoria filmului maghiar a început în 1896, când s-au proiectat în cafeneaua Hotelului Royal de la Budapesta filmele fraţilor Lumiére, după care doi fraţi cu spirit pionieresc, SZIKLAI Arnold şi Zsigmond au deschis porţile primului cinematograf maghiar de pe Calea Andrássy, Ikonográf, unde se proiectau filme pentru public pe aparate Lumiére.

Sub acest auspiciu am iniţiat această serie de proiecţii lunare, în cadrul cărora prezentăm cele mai reprezentative creaţii cinematografice din fiecare deceniu (de la 1896 până la 1989) din istoria cinematografiei maghiare.

Seria de proiecţii debutează cu două filme mute, Până ce îmbătrânim (Mire megvénülünk – anul 1916) şi Ultima noapte (Az utolsó éjszaka – din 1917) ce au fost restaurate şi digitalizate în laboratoarele de film din Budapesta.

Filmele vor fi acompaniate live la pian de Cătălin Răducanu.

Filmul Până ce îmbătrânim (Mire megvénülünk) este prima adaptare cinematografică a romanului cu acelaşi titlu al marelui romancier, Jókai Mór, fiind povestea unei familii aristocrate din perioada revoluţiei din 1848 şi în perioada de reformă, ce a urmat revoluţiei.

Cel de-al doilea film, Ultima noapte (Az utolsó éjszaka) este o melodramă remarcabilă a epocii filmului mut şi a fost filmată la Cluj în studiourile de film Transylvania, în anul 1917, înfiinţate de Janovics Jenő, directorul Teatrului Maghiar din Cluj, promotorul artei cinematografice la începutul secolului XX.

În film o artistă de cabaret de mare succes se întoarce în ţara sa natală, după izbucnirea primului război mondial, dar nu-şi mai găseşte familia şi se angajează la teatrul din capitală unde este aplaudată în fiecare seară de un adorator secret.

Filmele vor fi proiectate în Sala Eforie a Cinematecii Române, Arhiva Naţională de Filme (str. Eforie nr. 2).

Proiecţiile vor avea loc în fiecare lună (în a doua jumătate a lunii) într-o zi de joi. Prima proiecţie va avea loc joi, 21 ianuarie de la orele 19.00. Filmele vor fi subtitrate în limba română.

Mai multe informaţii despre filme, aici

120 de ani de istorie a filmului maghiar – www.ccu.ro

04
/10
/23

Bizară şi explozivă apariţie e acest “Nu aştepta prea mult de la sfârşitul lumii” (2023), cel mai nou film al lui Radu Jude. El adună într-o structură inedită, inconfortabilă şi surprinzătoare la fiecare pas, cam toate preocupările formale de până acum ale regizorului, care le pune de această dată în slujba unei critici virulente a capitalismului deopotrivă românesc şi european.

04
/10
/23

Descris de Variety ca fiind un film „bogat în detalii și foarte specific în descrierea familiei de clasă mijlocie pe care o observă” și care „oferă libertatea publicului de a-și alege punctele de vedere cu care se identifică cel mai mult în imaginea de ansamblu.”, TÓTEM a cucerit simpatia spectatorilor prezenți la cele două proiecții din programul competițional al celei de-a 19-a ediții Bucharest International Film Festival (BIFF), unde a obținut Premiul Juriului. Filmul se va lansa în cinema din 13 octombrie, distribuit de August Film.