120 de ani de istorie a filmului maghiar, la Bucureşti
https://www.ziarulmetropolis.ro/120-de-ani-de-istorie-a-filmului-maghiar-la-bucuresti/

Institutul Balassi – Institutul Maghiar din Bucureşti în colaborare cu Arhiva Naţională de Filme din Ungaria (MaNDA) iniţiază în 2016 o serie de proiecţii ce are menirea să prezinte, cu scop educativ, istoria filmului maghiar. În 2016 se împlinesc 120 de ani de la prima proiecţie de film din Budapesta şi de la deschiderea primului cinematograf în Budapesta, iar cu ocazia aniversării milenare s-a filmat primul film în Ungaria.

Un articol de Petre Ivan|13 ianuarie 2016

Istoria filmului maghiar a început în 1896, când s-au proiectat în cafeneaua Hotelului Royal de la Budapesta filmele fraţilor Lumiére, după care doi fraţi cu spirit pionieresc, SZIKLAI Arnold şi Zsigmond au deschis porţile primului cinematograf maghiar de pe Calea Andrássy, Ikonográf, unde se proiectau filme pentru public pe aparate Lumiére.

Sub acest auspiciu am iniţiat această serie de proiecţii lunare, în cadrul cărora prezentăm cele mai reprezentative creaţii cinematografice din fiecare deceniu (de la 1896 până la 1989) din istoria cinematografiei maghiare.

Seria de proiecţii debutează cu două filme mute, Până ce îmbătrânim (Mire megvénülünk – anul 1916) şi Ultima noapte (Az utolsó éjszaka – din 1917) ce au fost restaurate şi digitalizate în laboratoarele de film din Budapesta.

Filmele vor fi acompaniate live la pian de Cătălin Răducanu.

Filmul Până ce îmbătrânim (Mire megvénülünk) este prima adaptare cinematografică a romanului cu acelaşi titlu al marelui romancier, Jókai Mór, fiind povestea unei familii aristocrate din perioada revoluţiei din 1848 şi în perioada de reformă, ce a urmat revoluţiei.

Cel de-al doilea film, Ultima noapte (Az utolsó éjszaka) este o melodramă remarcabilă a epocii filmului mut şi a fost filmată la Cluj în studiourile de film Transylvania, în anul 1917, înfiinţate de Janovics Jenő, directorul Teatrului Maghiar din Cluj, promotorul artei cinematografice la începutul secolului XX.

În film o artistă de cabaret de mare succes se întoarce în ţara sa natală, după izbucnirea primului război mondial, dar nu-şi mai găseşte familia şi se angajează la teatrul din capitală unde este aplaudată în fiecare seară de un adorator secret.

Filmele vor fi proiectate în Sala Eforie a Cinematecii Române, Arhiva Naţională de Filme (str. Eforie nr. 2).

Proiecţiile vor avea loc în fiecare lună (în a doua jumătate a lunii) într-o zi de joi. Prima proiecţie va avea loc joi, 21 ianuarie de la orele 19.00. Filmele vor fi subtitrate în limba română.

Mai multe informaţii despre filme, aici

120 de ani de istorie a filmului maghiar – www.ccu.ro

30
/12
/13

Conform uni studiu făcut de cercetătorii americani de la Universitatea din Notre Dame, Indiana, filmele sentimentale au o influenţă mai mare asupra opiniilor politice ale unei persoane decât ştirile şi campaniile electorale. Conform studiului efectuat asupra unui grup de persoane.

29
/12
/13

În ultimii ani, divertismentul programelor de Revelion a cunoscut o devalorizare brutală, spre resemnarea telespectatorilor din vechea gardă. Ziarul Metropolis vă propune un Top 10 scheciuri celebre de la „Revelioanele de altădată”. Astăzi, pozițiile 7-10 ale clasamentului, iar mâine și poimâine, locurile 1-6.

28
/12
/13

Dispariţia regizorului Dinu Cocea a adus tristeţe în sufletele artiştilor din România, mulţi dintre aceştia având ocazia să lucreze cu “părintele filmelor cu haiduci”.

28
/12
/13

Regizorul Dinu Cocea, autorul unor filme celebre, precum "Haiducii lui Şaptecai", "Zestrea Domniţei Ralu" şi "Săptămâna Nebunilor", a decedat, pe 26 decembrie, la vârsta de 84 de ani, într-un spital din Paris, a declarat, pentru Mediafax, fiica artistului, Oana Cocea.

28
/12
/13

Palatul Buckingham, imagini din filme celebre, personalitati ale filmului şi din alte domenii care au avut o contribuţie valoroasă la dezvoltarea culturii britanice vor fi incluse în câteva serii noi de timbre ce vor fi emise în 2014 de Poşta britanică.

27
/12
/13

Actorii Peter O’Toole, Giuliano Gemma şi Paul Walker, regizorul Patrice Chereau, cântăreţul Lou Reed şi compozitorul Armando Trovajoli, scriitorii Seamus Heaney şi Doris Lessing, dar şi personalităţile politice Margaret Thatcher şi Nelson Mandela se numără printre marii disparuti ai anului 2013.

27
/12
/13

Filmul romanesc in 2013 a strălucit prin "Poziţia copilului", o peliculă care a adus în premieră Ursul de Aur unui lungmetraj autohton. Propus și la Oscar din partea României, "Poziţia copilului" nu a fost inclus și pe lista scurtă a premiilor Academiei de film americane - O analiză Mediafax.

26
/12
/13

2013 este considerat de mulţi critici anul cu cea mai impresionantă abundenţă creativă din ultima vreme, dar şi anul în care recordul global de încasări are şanse mari să fie doborât până pe 31 decembrie. Cinematograful în 2013 - o analiză Mediafax.

26
/12
/13

Martin Scorsese a fost criticat după o proiecţie specială a celui mai recent film al său, „The Wolf of Wall Street", la Los Angeles, de câţiva membri ai Academiei de film americane, care i-au reproşat celebrului regizor faptul că „a glorificat decadenţa de pe Wall Street".

26
/12
/13

Compozitorul grec Mikis Theodorakis, autorul coloanei sonore a filmului "Zorba Grecul", a fost internat la Atena din cauza unei infecţii respiratorii.

24
/12
/13

Violenta din cinematografie îngrijorează autoritățile americane. Acestea au iniţiat o anchetă cu scopul de a determina dacă cineastii de la Hollywood au o anumită responsabilitate faţă de masacrele comise recent în Aurora (Colorado) şi Newtown (Connecticut).

23
/12
/13

România este una dintre primele ţări în care „Nymphomaniac“, filmul lui Lars von Trier, va intra imediat după lansarea oficială din Copenhaga (Danemarca), programată pe 25 decembrie. Nymphomaniac va rula pe ecranele româneşti în două părţi: Nymphomaniac Volumul 1 - din 17 ianuarie 2014, iar din 7 februarie 2014 va intra Nymphomaniac Volumul 2. Asta în timp ce în cinematografele din SUA şi UK va avea premiera în martie (Vol. 1) şi în aprilie 2014 (Vol. 2).

22
/12
/13

A rămas celebru pentru filmele sale (printre care ,,Lawrence of Arabia”, foto sus), pentru stilul de viață excentric - condimentat cu alcool și cu jocuri de noroc - și pentru franchețea cu care le răspundea jurnaliștilor. Peter O'Toole a murit săptămâna trecută, la 81 de ani.