2.200 de proiecte dedicate Centenarului Marii Uniri
https://www.ziarulmetropolis.ro/2-200-de-proiecte-dedicate-centenarului-marii-uniri/

Secretarul de stat în Ministerul Culturii, şef al Departamentului Identitate Naţională, Paul Claudiu Cotîrleţ, a declarat luni, la Târgu-Jiu, că la nivel naţional au fost acceptate 2.200 de proiecte dedicate Centenarului Marii Uniri, pentru care Guvernul a alocat suma de 150 de milioane de lei.

Un articol de |16 ianuarie 2018

Paul Claudiu Cotîrleţ a afirmat că, din cele 56 de proiecte depuse de instituţiile din judeţul Gorj la Ministerul Culturii, au fost declarate eligibile 47, printre acestea numărându-se cele ale Primăriei Târgu-Jiu, Centrului Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Gorj, Consiliului Judeţean, Muzeului Judeţean, Bibliotecii Judeţene, precum şi cele ale mai multor primării din judeţ.

În total sunt 2.200 de proiecte acceptate, 47 sunt în judeţul Gorj, sunt conferinţe, expoziţii, reabilitări, reconsolidări, construcţii de monumente noi. Ne bucurăm de sprijinul Guvernului, suma este de 150 de milioane de lei la nivel naţional, nu vă pot spune încă suma pe judeţul Gorj, dar va fi considerabilă. – Paul Claudiu Cotîrleţ

Totodată, el a menţionat că Programul „Acces Centenar” va debuta în luna februarie, iar suma alocată va creşte faţă de anul trecut.

Programul Acces Centenar va debuta în luna februarie, este dedicat ONG-urilor şi asociaţiilor, noi săptămâna următoare clarificăm paşii ce trebuie a fi urmaţi, în genere vor fi cei de anul trecut, de la prima ediţie, doar suma cred că va fi modificată, va fi una mult mai mare. Vă pot spune suma – 50.000 de lei era maximul data trecută, acum sperăm cel puţin la 100.000 de lei. – Paul Claudiu Cotîrleţ

Centenarul Marii Uniri, Foto: Samoila Marza

Prezent luni la Teatrul Dramatic „Elvira Godeanu” din Târgu-Jiu, unde a avut loc Ziua Culturii Naţionale, în cadrul căreia s-a desfăşurat deschiderea oficială a Programului cultural „2018 – Centenarul Marii Uniri”, secretarul de stat a afirmat că „oraşul Târgu-Jiu a fost şi rămâne în istorie şi în conştiinţa publică prin cel puţin două mari repere de înaltă ţinută”.

„Se cuvine să amintim astăzi, în anul Centenarului, despre luptele eroice din zona Defileului Jiului, purtate pe frontul de sud din Munţii Carpaţi în octombrie 1916, când trupele române, comandate de generalul Ion Dragalina, au desfăşurat bătălia pentru apărarea celei mai favorabile artere de legătură cu Transilvania, reuşind întârzierea coloanelor inamice. (…) Ansamblul Sculptural de la Târgu-Jiu, omagiul adus eroilor marelui război de către sculptorul român Constantin Brâncuşi, cel care a aşezat România în patrimoniul cultural universal, este cea de-a doua mare contribuţie pe care oraşul Târgu-Jiu o oferă întregii ţări şi pretutindeni”, a mai spus Paul Claudiu Cotîrleţ în discursul său cu prilejul deschiderii Programului cultural „2018 – Centenarul Marii Uniri”.

Foto: Centenarul Marii Uniri – Samoila Marza

03
/08
/20

Parte a secţiunii pe care Festivalul Internaţional de Film Transilvania i-o dedică lui Federico Fellini la 100 de ani de la naştere, expoziţia de fotografie „Lights on! Fellini’s 8 ½”, disponibilă pe parcursul TIFF la Muzeul de Artă din Cluj-Napoca, surprinde momente din timpul realizării marelui film din 1963.

30
/07
/20

CRONICĂ DE TEATRU „Jurnal de România. 1989”, recent montat de Carmen Lidia Vidu în aer liber, pe acoperișul Teatrului Național din București, este un spectacol de teatru documentar care amestecă inspirat monologuri autobiografice rostite de patru actori – Florentina Țilea, Oana Pellea, Daniel Badale și Ion Caramitru - cu elemente multimedia.

27
/07
/20

Realizat la secția germană a Teatrul Național „Radu Stanca” din Sibiu şi transmis pe platforma TNRS – Scena Digitală, „LIVE”, de Bobi Pricop, este un spectacol hibrid conceput special pentru online, iar adaptarea la mediul virtual este una firească şi inspirată.

05
/07
/20

Biblioteca de New Media Art pentru Copii îi invită pe cei mici într-o aventură virtuală educativă și distractivă, care-i poartă prin toate etapele de creare a unei super animații, ajutându-i să înțeleagă, pas cu pas, cum pot deveni chiar ei, din spectatori de desene animate, creatori.

26
/06
/20

În noaptea din 27 spre 28 iunie 1916 în casa lui din Bucureşti, de pe strada Mendeleev, Ștefan Luchian trăia ultimele clipe dintr-o lungă agonie. Pe şevalet, se afla ultima lui creaţie rămasă neterminată: un chip de femeie.