2022: Câteva idei despre trendurile în muzica clasică
https://www.ziarulmetropolis.ro/2022-cateva-idei-despre-trendurile-in-muzica-clasica/

Situaţia globală din ultimii (deja) doi ani şi mai ales de anul trecut a adus sau accelerat câteva trenduri interesante în producţia, prezentarea şi consumul de muzică clasică, în opţiunile publicului şi modul în care artiştii şi organizatorii de evenimente au adus muzica spre audienţe tot mai largi.

Un articol de Cristina Enescu Aky|18 ianuarie 2022

Ce s-a întâmplat cu societatea globală a afectat, evident, și domeniul muzicii clasice, cu efecte nu mereu negative. Pe de o parte, un efect interesant al ultimilor aproape doi anie este că, odată cu pandemia, a crescut semnificativ consumul de muzică clasică în rândul tinerilor (lucru despre care se vorbea de mult, pe care și-l doreau mulți muzicieni și oameni din branșă, dar care cumva nu luase prea mare avânt anterior). În parte și datorită avansului tot mai mare al tehnologiilor multimedia, astăzi mai mulți tineri ascultă „clasicii” muzicii clasice dar și compozitori de secol XX decât cu 10 ani în urmă.

O cercetare realizată de Royal Philharmonic Orchestra împreună cu serviiul de streaming Deezer și British Phonograpic Industry (BPI) a arătat că, dintre cei care au ascultat muzică clasică pe streaming în primul an de pandemie, o treime au fost tineri cu vârsta cuprinsă între 18 și 25 de ani, iar în aceeași perioadă streaming-ul de muzică clasică de către ascultători sub 35 ani a crescut cu 17 procente. Ca idee, cu un deceniu în urmă, datele BPI arătau că doar o zecime dintre ascultătorii de muzică clasică erau sub 30 de ani, iar vasta majoritate (70%) aveau peste 50 de ani. Iar serviciul de streaming Primephonic a arătat că, din America, au fost cu 20% mai mulți ascultători de muzică clasică în primele luni de pandemie. În Franța, procentul a fost cu aproape 50% mai mare.

De fapt, vârfurile consumului de muzică clasică au fost atinse în timpul lunilor de lockdown de la începutul pandemiei, când mulți compozitori clasici dar și de secol XX au devenit „virali”. Iar mulți dintre acești (noi, sau cel puțin anterior nefidelizați) tineri ascultători s-au îndreptat spre acest gen de muzică pentru efectele ei relaxante și calmante, mai puțin dintr-o cunoaștere sau apreciere per se a respectivelor compoziții. Nu întâmplător, multe playlist-uri de meditații și exerciții de relaxare (al căror consum a crescut exponențial din 2020 încoace) au ca fundal o formă sau alta de muzică clasică. „Calming Piano” sau „Classical Music for Sleep” sunt doar câteva din multele exemple de consum „nou”, foarte popular, al muzicii clasice, pe care o savurează un public mult mai larg. Așa cum spunea cunoscutul pianist și compozitor Max Richter: „Este minunat că noi publicuri se îndreaptă spre muzica clasică în aceste vremuri pline de anxietate. Streamigul oferă ascultătorilor șansa de a își urma pur și simplu atracțiile muzicale prin universul muzicii clasice fără niciun fel de limitări, și sunt foarte bucuros să aud că mulți oameni descoperă astfel muzica clasică pentru prima dată.”

Un alt trend din ultimul an și jumătate de se preconizează a continua, este cel al promovării tinerelor talente în muzica clasică”. Mulți tineri muzicieni au fost cumva frânați în această perioadă din evoluția carierei lor, însă pe de altă parte au apărut tot felul de noi modalități de a ajunge la audiențe tot mai diverse prin intermediul social media. De asemenea, a crescut și popularitatea playlist-urilor crossover de tipul „Classical Goes Pop”.

Din perspectiva artiștilor și a producătorilor de spectacole și evenimente s-au observat câteva tendințe:

  • Un focus crescut asupra experienței publicului, nu doar asupra calității interpretării și a selecției repertoriului și interpreților. Cei care prezintă muzica clasică publicului au devenit mult mai atenți la tot ce înseamnă contactul complex al publicului cu muzica și interpreții, de la comunicările din social media la facilitatea cumpărării de bilete la concerte, diferite pachete de fidelizare, experiența în sine a concertului, a sălii de concert, a întregului eveniment. Cei care creează și prezintă muzică clasică sunt tot mai conștienți că întreaga experiență a publicului cu muzica clasică contează astăzi poate la fel de mult ca nivelul artistic și muzical, spre deosebire de vremurile când unicul lucru care conta era calitatea interpretării muzicale. Astăzi nu mai e suficient să aduci muzici și interpreți fabuloși pe o scenă. Organizatorii se întreabă constant cum pot îmbunătăți interacțiunea publicului cu muzica, cu interpreții și universul muzical ce li se prezintă prin concerte, evenimente, CD-uri. Spre exemplu, Opera din Austin (SUA) a creat o poziție senior level numită Director of Audience Experience, persoană care trebuie să coordoneze activitatea tuturor departamentelor care influențează experiența publicului, și se ocupă și de feedback-urile din partea acestuia.
  • Nevoia de diversificare atât a publicului cât și a artiștilor de pe scenă a crescut și a devenit o preocupare și mai puternică pentru instituțiile de profil. Vârstă, etnie, gen – toate acestea se doresc a fi cât mai diversificat reprezentate atât pe cât și dincolo de scenă. Asta înseamnă spre exemplu o mai mare diversitate a muzicienilor și interpreților din concerte, mai multe femei dirijor sau în funcții de conducere la instituțiile de operă, mai multe nominalizări la premii muzicale pentru femei sau persoane de diferite etnii, promovarea muzicii compuse nu doar de compozitori europeni, de sex masculin și albi, etc.
  • Promovarea muzicii clasice în print este în mare parte depășită. Presa tipărită nu mai poate ajunge la un public atât de vast precum o fac social media și internetul. Dacă oamenii petrec mult mai mult timp pe social media de diferite tipuri, atunci înseamnă că acolo trebuie să se promoveze mai mult și muzica clasică, cu mesaje desigur adaptate. Chiar și instituțiile celebre de muzică clasică, marile opere, marile festivaluri internaționale, trebuie să găsească modalități de a transmite mesaje relevante și (foarte important) în „ambalaje” (modalități de prezentare) relevante atât pentru muzica clasică cât și pentru tipul de public cărora se adresează prin social media.

Spre exemplu, MET-ul (Metropolitan Opera din New York) s-a promovat foarte activ pe FB în ultimul an, în mod special prin anunțarea bogatului program de spectacole vizionabile gratuit pe site-ul instituției. De asemenea, numeroase instituții de operă au prezentat mai frecvent imagini și video-uri de la repetițiile pentru diferite spectacole de operă și concerte (transmise online sau jucate live), ceea ce este tot o modalitate de „audience engagement” (activare a interesului publicului, relaționare cu publicul).

Cu alte cuvinte, digital media (care era considerată cu ani în urmă drept un produs suplimentar, ne-esențial în experiența muzicii clasice) a devenit o parte esențială a experienței oamenilor (fie ei pasionați sau novici) cu muzica clasică. De asemenea, streamingul video de muzică clasică a luat avânt mult mai mult decât cel audio, care era încetățenit de multă vreme, iar vizionările online live sau înregistrate ale unor concerte sau spectacole de operă au devenit o alternativă nu doar în lockdown ci și pe termen mai lung (căci în acea perioadă multe persoane au realizat avantajele vizionărilor online ale unor concerte și evenimente din alte țări sau orașe, la care ar fi ajuns cu greu chiar dacă nu s-a fi întâmplat pandemia.

Desigur, experiența live a unui concert sau spectacol de operă în fața scenei și a muzicienilor este de neînlocuit. Însă atunci când, din diferite motive, nu este fezabilă această experiență directă, pandemia a arătat că se dezvoltă numeroase forme alternative de a savura experiența muzicii clasice. Această situație a dus și la o explozie aproape fără precedent a tehnologiilor de înregistrare și transmitere a muzicii. Muzicienii și organizatorii de evenimente au fost mai deschiși spre diferite soluții tehnice prin care muzica lor poate ajunge la public – atât cel clasic al muzicii clasice cât și categorii noi de public.

În același timp, explozia consumului de muzică online a generat și alte consecințe interesante, anterior cumva ignorate, precum faptul că poți găsi la un click distanță (adesea chiar gratuit) opere mult mai puțin cunoscute ale unor compozitori celebri, lucrări pe care cu greu le puteai asculta live chiar și înainte de pandemie.

Pe de altă parte, restricțiile care au afectat concertele și spectacolele de operă au făcut ca publicul să aștepte și să savureze parcă mai intens concertele live, tocmai pentru că ele au devenit mai rare, frecvent chiar anulate (în funcție de evoluția situației sanitare) sau organizate cu un număr mai mic de persoane în sălile de concerte decât în mod normal. Experiența live a muzicii a devenit așadar mult mai prețioasă. În plus, componenta de socializare, de „ritual” al serii în care mergi la un concert sau la concertele unui festival, a căpătat amploare pentru mulți ascultători.

Lumea este în schimbare și adaptare, la fel și lumea creatorilor, interpreților și consumatorilor de muzică clasică, iar evoluția trendurilor în modul în care experimentăm acest univers muzical este cel puțin interesant și demn de urmărit în continuare.

Cover foto: eu.usatoday.com

 



13
/03
/24

Gabriel Bebeșelea, unul dintre cei mai bine cotați dirijori români peste hotare, aplaudat în prestigioase săli de concerte ale lumii, ca Auditorium-ul din Barcelona, Musikverein – Viena sau Sala Ceaikovski – Moscova, apreciatul violonist Alexandru Tomescu și vioara Stradivarius Elder-Voicu pe care are privilegiul de a interpreta, și un program dedicat integral lui Mozart definesc un eveniment de neratat la Sala Radio.

28
/02
/24

Primăvara sosește la Sala Radio cu abonamente și bilete pentru ultimele 3 luni ale stagiunii cu numărul 95 pe scena Radio România! Abonamentele pentru perioada aprilie - iunie 2024 vor fi disponibile la vânzare în perioada 28 februarie – 5 martie 2024. Biletele individuale vor fi puse în vânzare începând din data de miercuri, 6 martie 2024.

28
/02
/24

“Mamma Mia!”, cel mai faimos musical din România, revine weekend-ul acesta pe scena Sălii Palatului din Capitală, într-o nouă reprezentație de zile mari, asta după ce în ultimii cinci ani spectacolul a fost văzut de peste 80.000 de români. Până acum producția a avut nu mai puțin de 33 de reprezentanții în țara noastră, în nouă orașe, dintre care doar 20 în București, unde fiecare spectacol a fost sold-out de fiecare dată.

27
/02
/24

Prima zi a primăverii aduce pe scena Sălii Radio un mărțișor muzical ! Vineri, 1 martie 2024 (de la 19.00), ORCHESTRA NAȚIONALĂ RADIO va interpreta Simfonia nr. 1 - Simfonia primăverii, semnată de ROBERT SCHUMANN, un tablou muzical al anotimpului revenirii la viață.

27
/02
/24

Turneul SoNoRo Conac ajunge în 2024 la ediția a XII-a, intitulată „L’heure bleue” – un titlu inspirat de acel interval de timp în care finalul de zi se pregătește să facă loc înserării, apoi nopții. „Ora albastră” va fi – din perspectiva SoNoRo – un spațiu de visare și un răstimp în care muzica se materializează, trece dincolo de contururi și prinde viață în mod desăvârșit, în unele dintre cele mai frumoase edificii din țara noastră.