30% dintre români sau 30% din români?
https://www.ziarulmetropolis.ro/30-dintre-romani-sau-30-din-romani/

Prepoziţiile „din” şi „dintre” au amândouă un sens partitiv. Însă, lucrurile se complică atunci când nu ţinem cont de logica mesajelor transmise cu ajutorul lor.

Un articol de Cristina Drăgulin|5 noiembrie 2014

Sensul partitiv al celor două prepoziții se referă la ideea de parte dintr-un întreg sau întregul din care s-a luat o parte. Cum le folosim corect? Iată câteva recomandări ale lingviștilor.

Prepoziţia „dintre”, cu sens partitiv, se foloseşte cu pluralul substantivelor, pronumelor și numeralelor. Ea se utilizează pentru a indica locul ocupat de cineva sau ceva între mai multe ființe ori obiecte sau pentru a separa între ele mai multe elemente dintr-o mulțime.

Câteva exemple:

Mulți dintre prietenii mei pleacă la munte în noiembrie.
30% dintre români au votat pentru omul politic X, iar 25% dintre ei au votat cu Y.
Dintre noi, cel mai vesel este Ionel.
Relația dintre ei este de amiciție.

Prepoziţia „din”, cu sens partitiv, precedă cuvinte la singular cu sens colectiv. Ea se folosește pentru a desemna o parte dintr-un întreg.

Câteva exemple:

Câțiva copii din clasa mea participă la Olimpiada de Matematică.
Câțiva jucători din echipă pleacă în concediu.
Câțiva preșcolari din grupa mare de la grădiniță joacă într-o piesă de teatru.

20
/05
/14

Cine nu s-a întrebat măcar o dată care este semnificația expresiei „casă de piatră”? Cunoscuta zicere este folosită la fiecare nuntă. Dar care îi sunt originile?

13
/05
/14

În anul 490 înainte de Hristos, orașele Atena și Sparta, care în acea vreme erau în conflict, au fost nevoite să uite de rivalitatea dintre ele deoarece perșii înaintau rapid spre teritoriile lor. Atena și Sparta s-au aliat în luptă, iar bătălia de la Maraton, din 490 înainte de Hristos, este sursă de inspirație pentru o legendă. Conform acesteia, Philippides (sau Filipide) a fost primul maratonist din istorie.

06
/05
/14

De la numele lui Dracon, ne-a rămas cuvântul „draconic”. Sensul termenului s-a păstrat, referindu-se la legi, dispoziții, reguli etc. care sunt considerate „excesiv de severe, aspre sau drastice”.

22
/04
/14

Mai întâi, sper că ați avut un Paste fericit! Un pic cam ciudat?… De ce să aveți niște „paste fericit(e)” și de ce să vă spun asta? Sau, poate, vreau să scriu „Paște fericit!”? Sau am vrut să spun că ați avut un „cal care paște fericit”? Poate o să aflăm „la Paștele Cailor” de ce am renunțat atât de ușor la diacritice.

01
/04
/14

Mulți oameni sunt reticenți să apeleze la psiholog sau la psihiatru când se confruntă cu o problemă de viață sau cu o tulburare psihică. Motivele pot fi multe, de la frica de a nu fi catalogat „nebun” de ceilalți până la faptul că se îndoiesc că psihologul sau psihiatrul ar putea să îi ajute cu adevărat.

18
/03
/14

Dicționarele spun poveștile cuvintelor (proveniența, sensurile, modificările suferite de-a lungul timpului, semnificația sintagmelor în care sunt încorporate etc.). De aceea, ele sunt ca o ladă cu zestre pentru generațiile următoare. Acum, în era digitală, găsim pe internet o parte din aceste povești. Mai rapid și mai eficient. Și, atunci, care să mai fie rostul dicționarelor […]

25
/02
/14

,,Plătiți locație?” Mulți am fi nedumeriți, cel puțin în primele momente, dacă ni s-ar adresa această întrebare. Am înțeles oare greșit? O fi spus persoana respectivă „ați găsit o locație”? Despre cum se folosește ,,locația” corect, aflăm astăzi la rubrica Dans printre cuvinte.

18
/02
/14

„1984” de George Orwell, „Minunata lume nouă” de Aldous Huxley și - mai recent - ,,Jocurile Foamei”, de Suzanne Collins fac parte din topul distopiilor. Distopie... opusul utopiei. Dar ce înseamnă, mai exact? Aflăm astăzi, în cadrul noii rubrici „Dans printre cuvinte“.