300 de personalităţi au semnat petiţia „Stop politizării culturii“
https://www.ziarulmetropolis.ro/300-de-personalitati-au-semnat-petitia-stop-politizarii-culturii/

Actorii Victor Rebengiuc, Ana Ularu şi Marius Manole, regizorii Nae Caranfil, Stere Gulea,  Călin Netzer şi Radu Muntean, criticul de film Andrei Gorzo sau artistul plastic Dan Perjovschi se numără printre cele aproximativ 300 de personalităţi care cer, într-o petiţie, anularea prevederilor Ordonanţei de Urgenţă 76/2018, ce vizează concursurile de proiecte culturale şi proiecte cinematografice.

Un articol de Ziarul Metropolis|31 iulie 2018

Cererea este adresată membrilor comisiilor de Cultură ale Senatului României şi ale Camerei Deputaţilor.

„Într-o singură şedinţă de Guvern, prin simpla semnătură a unor miniştri pe o ordonanţă de urgenţă, cultura din România riscă să-şi piardă libertatea de gândire“, se arată în textul petiţiei.

Semnatarii consideră că prin includerea directă a unor angajaţi ai Ministerului Culturii şi Identităţii Naţionale (MCIN) în comisiile de evaluare de proiecte culturale şi proiecte cinematografice, politicul îşi doreşte o intervenţie directă în producţia culturală şi cinematografică.

300 de personalităţi

Ana Ularu

 

Printre semnatarii petiţiei „Stop politizării culturii“ se numără regizori – Nae Caranfil, Radu Jude, Stere Gulea, Alexandru Solomon, Călin Netzer, Corneliu Porumboiu, Marian Crişan, Radu Muntean, Tudor Giurgiu, Cătălin Mitulescu, Paul Negoescu, Alexander Nanau –, producători – Ada Solomon, Anamaria Antoci, Radu Stancu –, actori – Victor Rebengiuc, Marius Manole, Ana Ularu –, regizori de teatru – Alexandru Dabija, Radu Afrim, Vlad Massaci –, critici – Andrei Gorzo, Andrei Rus, Iulia Popovici –, directori de imagine – Vivi Drăgan Vasile, Marius Panduru –, membrii Asociaţiei Active Watch, fostul ministru al Culturii, Corina Şuteu, dar şi alte nume importante ale scenei culturale româneşti precum: Radu Vancu, Florin Iaru, Lia şi Dan Perjovschi, Cosmin Bumbuţ.

Textul integral al petiţiei:

Membrilor Comisiilor de Cultură ale Senatului României şi ale Camerei Deputaţilor Într-o singură şedinţă de Guvern, prin simpla semnătură a unor miniştri pe o ordonanţă de urgenţă (OUG 76/2018), cultura din România riscă să-şi piardă libertatea de gândire.

Cu toţii am crezut, multă vreme, că depolitizarea unei mari părţi a finanţărilor publice pentru cultură şi susţinerea din fonduri publice, pe criterii artistice şi nu partinice, a cinematografiei româneşti, atât de apreciată internaţional, sunt şi vor rămâne achiziţii europene pentru totdeauna.

Considerăm însă că, prin includerea directă a unor angajaţi ai Ministerului Culturii şi Identităţii Naţionale în comisiile de evaluare de proiecte culturale şi proiecte cinematografice, alcătuite principial din experţi în domeniile de referinţă, cu cel puţin trei ani vechime, politicul îşi doreşte o intervenţie directă în producţia culturală şi cinematografică.

Pentru cei care nu sunt familiarizaţi cu aceste mecanisme de finanţare, atragem atenţia că adeseori comisiile de experţi (ale Fondului Cultural Naţional şi ale Fondului Cinematografic) sunt alcătuite din trei persoane, iar ingerinţa unui membru al comisiei fără expertiză, numit prin Ordin de ministru, are efecte directe şi imediate asupra independenţei politice a selecţiei.

Independenţa artiştilor, garantarea liberei lor exprimări în diversele forme de artă şi accesul nerestricţionat pe criterii politice la fondurile culturale sunt condiţii minime pentru dezvoltarea culturii într-un stat democratic şi european, în care această cultură are statutul de serviciu public.

Finanţarea culturii pe criterii politice sau partinice este un fenomen care ţine de sistemele totalitare, unde cultura este doar un instrument de propagandă şi de control al gândirii, exprimării şi creativităţii. Un fenomen pe care speram să nu-l mai vedem reactivat.

Accesul publicului la o cultură finanţată conform cu direcţii politice ne aduce aminte

Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale

de vremuri pe care le speram apuse. Din aceste motive, ne exprimăm îngrijorarea cu privire la prevederile Ordonanţei de Urgenţă 76/2018, care par să confirme o tentativă de control politic a finanţării culturale, şi solicităm Parlamentului să dezbată de urgenţă, în sesiunea din toamnă, OUG 76/2018, pentru a opri ingerinţele politice a căror suspiciune o ridică actul normativ.

Solicităm în mod imperativ anularea prevederilor OUG care vizează concursurile de proiecte culturale şi proiecte cinematografice, în integralitatea lor.

Solicităm, de asemenea, Comisiilor de Cultură din Parlament să iniţieze un dialog cu ministrul Culturii, George Ivaşcu, şi cu reprezentanţii sectorului cultural, dialog pe care ministrul nu a dorit şi nu pare că doreşte să-l poarte direct cu artiştii, despre politica actuală a Ministerului Culturii şi Identităţii Naţionale (autorul acestei ordonanţe) şi ce anume justifică măsurile pe care MCIN le ia în ultima vreme.

Foto: Nae Caranfil, Ana Ularu, Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale – facebook

12
/01
/21

CRONICĂ DE FILM Lansat recent de HBO (care e şi unul dintre producători), cel mai nou film al regizorului Steven Soderbergh, „Let Them All Talk” (2020), vine într-un moment prost. Ce interes poate să stârnească acum povestea unei scriitoare în criză (Meryl Streep) care porneşte într-o călătorie transoceanică pe un vapor de lux alături de două prietene şi un nepot?

11
/01
/21

CRONICĂ DE FILM Premiat în competiţia Festivalului de la Veneţia pentru cea mai bună actriţă (Vanessa Kirby) şi lansat recent de Netflix, „Pieces of a Woman” (2020) este primul titlu în limba engleză al regizorului maghiar Kornél Mundruczó – un film demn de respect pentru forţa emoţională a câtorva momente, dar nu şi foarte rafinat.

07
/01
/21

CARTEA DE CINEMA Dialogul dintre literatură și cinema e vechi cât istoria filmului, însă nu a fost niciodată studiat pe cât ar fi meritat. O contribuție importantă la înțelegerea complexității acestei relații este volumul nou apărut „Adaptarea cinematografică a operelor literare”, de Anda Ionaș.

05
/01
/21

PREVIEW Deși sunt riscante previziunile pentru anul care tocmai a început, există totuși speranțe că situația va fi mai bună decât în 2020. Inclusiv în privința cinematografiei. Prin urmare, încercăm să anticipăm cele mai așteptate filme românești din 2021 – de la noi titluri de Radu Jude sau Daniel Sandu, la debuturi promițătoare.

21
/12
/20

Câștigătorul Trofeului Transilvania și a Premiului Publicului la TIFF aduce pe același ecran actori din Game Of Thrones, Animal Kingdom și The Dark Knight Rises, alături de starul seriei HBO Sharp Objects. Din 18 decembrie, „Babyteeth: Prima iubire” este disponibil online.

16
/12
/20

CRONICĂ DE FILM Cu premiera la TIFF şi disponibil online, pe Vimeo, documentarul (de aproape 30 de minute) „Totul pentru Riana”, realizat de Mihai Dragolea, jurnalist devenit şi regizor, este portretul unui tânăr prins între dorinţa de a trăi liber şi obligaţia de a avea grijă de familie.

15
/12
/20

TOP Ce filme româneşti de ficţiune merită reţinute din acest an 2020 în care cinematografia a fost dată peste cap? Cu ce mai rămânem în afară de două încercări radicale ale unor regizori consacraţi, precum „Tipografic Majuscul”, de Radu Jude, şi „Malmkrog”, de Cristi Puiu?

12
/12
/20

Festivalul Internațional de Film Studențesc CineMAiubit, ajuns anul acesta la cea de-a 24-a ediție, își va deschide porțile virtuale unui public foarte concret, de pe întregul mapamond, în data de marți, 15 decembrie.

12
/12
/20

Pe 12 și 13 decembrie, începând cu ora 20.00, TIFF Unlimited a pregătit două filme pline de fantezie, în feluri diferite: o aventură suprarealistă marca Terry Gilliam și un romance fermecător de Abbas Kiarostami.

10
/12
/20

Independența Film, una dintre cele mai vechi case de distribuție de film independent din România, anunță o parte din titlurile pe care și-a propus să le lanseze pe marile ecrane în cursul anului viitor.

08
/12
/20

CRONICĂ DE FILM Lansat recent pe Netflix, „Mank” (2020), noul film al lui David Fincher, asigură doza de nostalgie după trecutul său glorios de care Hollywoodul are nevoie în fiecare an pentru a-şi camufla lipsa prelungită de strălucire şi vitalitate.