300 de personalităţi au semnat petiţia „Stop politizării culturii“
https://www.ziarulmetropolis.ro/300-de-personalitati-au-semnat-petitia-stop-politizarii-culturii/

Actorii Victor Rebengiuc, Ana Ularu şi Marius Manole, regizorii Nae Caranfil, Stere Gulea,  Călin Netzer şi Radu Muntean, criticul de film Andrei Gorzo sau artistul plastic Dan Perjovschi se numără printre cele aproximativ 300 de personalităţi care cer, într-o petiţie, anularea prevederilor Ordonanţei de Urgenţă 76/2018, ce vizează concursurile de proiecte culturale şi proiecte cinematografice.

Un articol de Ziarul Metropolis|31 iulie 2018

Cererea este adresată membrilor comisiilor de Cultură ale Senatului României şi ale Camerei Deputaţilor.

„Într-o singură şedinţă de Guvern, prin simpla semnătură a unor miniştri pe o ordonanţă de urgenţă, cultura din România riscă să-şi piardă libertatea de gândire“, se arată în textul petiţiei.

Semnatarii consideră că prin includerea directă a unor angajaţi ai Ministerului Culturii şi Identităţii Naţionale (MCIN) în comisiile de evaluare de proiecte culturale şi proiecte cinematografice, politicul îşi doreşte o intervenţie directă în producţia culturală şi cinematografică.

300 de personalităţi

Ana Ularu

 

Printre semnatarii petiţiei „Stop politizării culturii“ se numără regizori – Nae Caranfil, Radu Jude, Stere Gulea, Alexandru Solomon, Călin Netzer, Corneliu Porumboiu, Marian Crişan, Radu Muntean, Tudor Giurgiu, Cătălin Mitulescu, Paul Negoescu, Alexander Nanau –, producători – Ada Solomon, Anamaria Antoci, Radu Stancu –, actori – Victor Rebengiuc, Marius Manole, Ana Ularu –, regizori de teatru – Alexandru Dabija, Radu Afrim, Vlad Massaci –, critici – Andrei Gorzo, Andrei Rus, Iulia Popovici –, directori de imagine – Vivi Drăgan Vasile, Marius Panduru –, membrii Asociaţiei Active Watch, fostul ministru al Culturii, Corina Şuteu, dar şi alte nume importante ale scenei culturale româneşti precum: Radu Vancu, Florin Iaru, Lia şi Dan Perjovschi, Cosmin Bumbuţ.

Textul integral al petiţiei:

Membrilor Comisiilor de Cultură ale Senatului României şi ale Camerei Deputaţilor Într-o singură şedinţă de Guvern, prin simpla semnătură a unor miniştri pe o ordonanţă de urgenţă (OUG 76/2018), cultura din România riscă să-şi piardă libertatea de gândire.

Cu toţii am crezut, multă vreme, că depolitizarea unei mari părţi a finanţărilor publice pentru cultură şi susţinerea din fonduri publice, pe criterii artistice şi nu partinice, a cinematografiei româneşti, atât de apreciată internaţional, sunt şi vor rămâne achiziţii europene pentru totdeauna.

Considerăm însă că, prin includerea directă a unor angajaţi ai Ministerului Culturii şi Identităţii Naţionale în comisiile de evaluare de proiecte culturale şi proiecte cinematografice, alcătuite principial din experţi în domeniile de referinţă, cu cel puţin trei ani vechime, politicul îşi doreşte o intervenţie directă în producţia culturală şi cinematografică.

Pentru cei care nu sunt familiarizaţi cu aceste mecanisme de finanţare, atragem atenţia că adeseori comisiile de experţi (ale Fondului Cultural Naţional şi ale Fondului Cinematografic) sunt alcătuite din trei persoane, iar ingerinţa unui membru al comisiei fără expertiză, numit prin Ordin de ministru, are efecte directe şi imediate asupra independenţei politice a selecţiei.

Independenţa artiştilor, garantarea liberei lor exprimări în diversele forme de artă şi accesul nerestricţionat pe criterii politice la fondurile culturale sunt condiţii minime pentru dezvoltarea culturii într-un stat democratic şi european, în care această cultură are statutul de serviciu public.

Finanţarea culturii pe criterii politice sau partinice este un fenomen care ţine de sistemele totalitare, unde cultura este doar un instrument de propagandă şi de control al gândirii, exprimării şi creativităţii. Un fenomen pe care speram să nu-l mai vedem reactivat.

Accesul publicului la o cultură finanţată conform cu direcţii politice ne aduce aminte

Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale

de vremuri pe care le speram apuse. Din aceste motive, ne exprimăm îngrijorarea cu privire la prevederile Ordonanţei de Urgenţă 76/2018, care par să confirme o tentativă de control politic a finanţării culturale, şi solicităm Parlamentului să dezbată de urgenţă, în sesiunea din toamnă, OUG 76/2018, pentru a opri ingerinţele politice a căror suspiciune o ridică actul normativ.

Solicităm în mod imperativ anularea prevederilor OUG care vizează concursurile de proiecte culturale şi proiecte cinematografice, în integralitatea lor.

Solicităm, de asemenea, Comisiilor de Cultură din Parlament să iniţieze un dialog cu ministrul Culturii, George Ivaşcu, şi cu reprezentanţii sectorului cultural, dialog pe care ministrul nu a dorit şi nu pare că doreşte să-l poarte direct cu artiştii, despre politica actuală a Ministerului Culturii şi Identităţii Naţionale (autorul acestei ordonanţe) şi ce anume justifică măsurile pe care MCIN le ia în ultima vreme.

Foto: Nae Caranfil, Ana Ularu, Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale – facebook

01
/01
/15

S-au ivit pe cerul teatrului stele care au lucit orbitor o vreme, care au stârnit admiraţie unanimă. Criticii au făcut prognoze artistice pe termen lung, însă, apoi, luminile lor s-au stins. Cu actorul Gheorghe Dinică nu a fost aşa.

30
/12
/14

Ovidiu Iuliu Moldovan: ardeleanul greco-catolic cu privirea directă şi faţa neîmblânzită de zâmbet, sigur în gesturi, un om ce nu putea fi scos din ale lui, cu trăsături tipice zodiei Capricornului... Duritatea lui masculină era arma cu care confisca mintea oricărei femei.

30
/12
/14

Anul 2014 poate fi considerat unul aproape anost prin prisma box office-ului nord-american, aflat la cel mai scăzut nivel al său din ultimii şase ani, dar a cărui calitate cinematografică a fost totuşi "salvată" în a doua jumătate a lui de revenirea în forţă a filmelor biografice.

29
/12
/14

O selecție de 14 dintre filmele premiate care au marcat ultimul an va fi proiectată la Cinema Studio din București, între 2 și 8 ianuarie 2015. Spectatorii vor avea ocazia să (re)vadă filme semnate de regizori ca Lars von Trier, Jim Jarmusch, Joel și Ethan Coen, David Cronenberg, Paolo Sorrentino, Michel Hazanavicius sau Corneliu Porumboiu.

23
/12
/14

CRONICĂ DE FILM Când resemnarea părea să fie singura cale de a încheia un an cinematografic românesc mediocru, apare - doar la HBO, nu și în săli - un documentar revigorant și (cu adevărat) emoționant, „Toto și surorile lui”, capabil să dărâme prejudecăți.

19
/12
/14

CRONICĂ DE FILM Nimic nu părea să anunțe schimbarea de direcție. După ce a regizat două parodii reușite la filmele cu spioni și, în special, la seria cu James Bond și, ulterior, filmul de mega-succes „The Artist”, francezul Michel Hazanavicius se lansează în drama de război.

18
/12
/14

Cea de-a 5-a ediție a Festivalului Internaţional de Film Experimental Bucureşti BIEFF s-a încheiat duminică, 14 decembrie, la CinemaPRO, după 5 zile de festival, 3 proiecții sold out, 75 de filme și 4 evenimnete speciale experimentate și vizionate de peste 7000 de spectatori.

18
/12
/14

Trei documentare istorice care conservă o bucată vie a românilor vor încheia proiectul inițiat de Radio România Cultural în parteneriat cu Docuart, “Baricada Culturală”. Documentarele cu temă comunistă semnate de Andrei Ujică și Sinisa Dragin vor fi difuzate în regim live streaming în zilele de 18, 22 și 23 decembrie, începând cu ora 22:00 pe radioromaniacultural.ro.

18
/12
/14

Filmul "Ida", regizat de cineastul polonez Pawel Pawlikowski, a fost recompensat miercuri cu premiul LUX pe 2014, decernat de Parlamentul European în cadrul unei sesiuni extraordinare a forului european, organizată la Strasbourg.