300 de personalităţi au semnat petiţia „Stop politizării culturii“
https://www.ziarulmetropolis.ro/300-de-personalitati-au-semnat-petitia-stop-politizarii-culturii/

Actorii Victor Rebengiuc, Ana Ularu şi Marius Manole, regizorii Nae Caranfil, Stere Gulea,  Călin Netzer şi Radu Muntean, criticul de film Andrei Gorzo sau artistul plastic Dan Perjovschi se numără printre cele aproximativ 300 de personalităţi care cer, într-o petiţie, anularea prevederilor Ordonanţei de Urgenţă 76/2018, ce vizează concursurile de proiecte culturale şi proiecte cinematografice.

Un articol de Ziarul Metropolis|31 iulie 2018

Cererea este adresată membrilor comisiilor de Cultură ale Senatului României şi ale Camerei Deputaţilor.

„Într-o singură şedinţă de Guvern, prin simpla semnătură a unor miniştri pe o ordonanţă de urgenţă, cultura din România riscă să-şi piardă libertatea de gândire“, se arată în textul petiţiei.

Semnatarii consideră că prin includerea directă a unor angajaţi ai Ministerului Culturii şi Identităţii Naţionale (MCIN) în comisiile de evaluare de proiecte culturale şi proiecte cinematografice, politicul îşi doreşte o intervenţie directă în producţia culturală şi cinematografică.

300 de personalităţi

Ana Ularu

 

Printre semnatarii petiţiei „Stop politizării culturii“ se numără regizori – Nae Caranfil, Radu Jude, Stere Gulea, Alexandru Solomon, Călin Netzer, Corneliu Porumboiu, Marian Crişan, Radu Muntean, Tudor Giurgiu, Cătălin Mitulescu, Paul Negoescu, Alexander Nanau –, producători – Ada Solomon, Anamaria Antoci, Radu Stancu –, actori – Victor Rebengiuc, Marius Manole, Ana Ularu –, regizori de teatru – Alexandru Dabija, Radu Afrim, Vlad Massaci –, critici – Andrei Gorzo, Andrei Rus, Iulia Popovici –, directori de imagine – Vivi Drăgan Vasile, Marius Panduru –, membrii Asociaţiei Active Watch, fostul ministru al Culturii, Corina Şuteu, dar şi alte nume importante ale scenei culturale româneşti precum: Radu Vancu, Florin Iaru, Lia şi Dan Perjovschi, Cosmin Bumbuţ.

Textul integral al petiţiei:

Membrilor Comisiilor de Cultură ale Senatului României şi ale Camerei Deputaţilor Într-o singură şedinţă de Guvern, prin simpla semnătură a unor miniştri pe o ordonanţă de urgenţă (OUG 76/2018), cultura din România riscă să-şi piardă libertatea de gândire.

Cu toţii am crezut, multă vreme, că depolitizarea unei mari părţi a finanţărilor publice pentru cultură şi susţinerea din fonduri publice, pe criterii artistice şi nu partinice, a cinematografiei româneşti, atât de apreciată internaţional, sunt şi vor rămâne achiziţii europene pentru totdeauna.

Considerăm însă că, prin includerea directă a unor angajaţi ai Ministerului Culturii şi Identităţii Naţionale în comisiile de evaluare de proiecte culturale şi proiecte cinematografice, alcătuite principial din experţi în domeniile de referinţă, cu cel puţin trei ani vechime, politicul îşi doreşte o intervenţie directă în producţia culturală şi cinematografică.

Pentru cei care nu sunt familiarizaţi cu aceste mecanisme de finanţare, atragem atenţia că adeseori comisiile de experţi (ale Fondului Cultural Naţional şi ale Fondului Cinematografic) sunt alcătuite din trei persoane, iar ingerinţa unui membru al comisiei fără expertiză, numit prin Ordin de ministru, are efecte directe şi imediate asupra independenţei politice a selecţiei.

Independenţa artiştilor, garantarea liberei lor exprimări în diversele forme de artă şi accesul nerestricţionat pe criterii politice la fondurile culturale sunt condiţii minime pentru dezvoltarea culturii într-un stat democratic şi european, în care această cultură are statutul de serviciu public.

Finanţarea culturii pe criterii politice sau partinice este un fenomen care ţine de sistemele totalitare, unde cultura este doar un instrument de propagandă şi de control al gândirii, exprimării şi creativităţii. Un fenomen pe care speram să nu-l mai vedem reactivat.

Accesul publicului la o cultură finanţată conform cu direcţii politice ne aduce aminte

Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale

de vremuri pe care le speram apuse. Din aceste motive, ne exprimăm îngrijorarea cu privire la prevederile Ordonanţei de Urgenţă 76/2018, care par să confirme o tentativă de control politic a finanţării culturale, şi solicităm Parlamentului să dezbată de urgenţă, în sesiunea din toamnă, OUG 76/2018, pentru a opri ingerinţele politice a căror suspiciune o ridică actul normativ.

Solicităm în mod imperativ anularea prevederilor OUG care vizează concursurile de proiecte culturale şi proiecte cinematografice, în integralitatea lor.

Solicităm, de asemenea, Comisiilor de Cultură din Parlament să iniţieze un dialog cu ministrul Culturii, George Ivaşcu, şi cu reprezentanţii sectorului cultural, dialog pe care ministrul nu a dorit şi nu pare că doreşte să-l poarte direct cu artiştii, despre politica actuală a Ministerului Culturii şi Identităţii Naţionale (autorul acestei ordonanţe) şi ce anume justifică măsurile pe care MCIN le ia în ultima vreme.

Foto: Nae Caranfil, Ana Ularu, Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale – facebook

28
/09
/21

CRONICĂ DE FILM „Crai nou” (2021), debutul Alinei Grigore, recent câştigător la Festivalul de la San Sebastian, aduce un aer proaspăt în cinematografia română.

28
/09
/21

THE FRENCH DISPATCH, LAND, QUO VADIS, AIDA?, scurtmetraje românești și internaționale, cele mai apreciate filme românești ale momentului si filmele premiate la Festival se văd în cadrul Retrospectivei ANONIMUL 2021 la ARCUB, Cinema Elvire Popesco și Terasa Institutului Francez între 28 septembrie și 3 octombrie.

27
/09
/21

În ultima săptămână din septembrie, „Cinema sub clar de lună“ aduce pe ecranul din Grădina Muzeului Național al Literaturii Române două dintre cele mai noi filme românești, Câmp de maci și documentarul Spioni de ocazie, alături de producții străine care au avut un parcurs spectaculos: Night of the Kings, aflat pe lista scurtă la premiile Oscar, și Apples, co-produs de Cate Blanchett și propus anul trecut de Grecia la Oscarul pentru Cel mai bun film internațional.

27
/09
/21

Frumoasa și bestia întâlnește viitorul tehnologiei în Belle, producția-fenomen semnată de regizorul japonez Mamoru Hosoda, care va deschide cea de-a 16-a ediție Animest. Prezentat în premieră internațională la Cannes, anime-ul Sci-Fi în care o adolescentă devine cea mai bună versiune a sa într-un univers paralel, creat în mediul virtual, se va vedea pentru prima dată pe marele ecran din România vineri, pe 8 octombrie, de la orele 18:30 și 21:30, la Cinema Elvire Popesco. Filmul va putea fi urmărit în curând în cinematografele din întreaga țară, distribuit de Bad Unicorn.

27
/09
/21

OPINIE Subfinanţat de nişte autorităţi nepăsătoare, fără cinematografe care să îi fie dedicate şi cu un public larg pus mai degrabă pe miştouri, filmul românesc de autor face performanţă an de an la cel mai înalt nivel. Iar 2021 o dovedeşte din plin. Este unul din paradoxurile româneşti.

24
/09
/21

Festivalul KINOdiseea aduce pe marele ecran filme despre protejarea mediului, relațiile dintre copii și părinți, curaj și empatie, la Cinema Gloria și Cinema Eforie.

20
/09
/21

Între 20 septembrie și 15 noiembrie, proiectul interdisciplinar „Noi împotriva noastră. Intervenție culturală pentru destigmatizarea bolilor psihice” continuă derularea la nivel național a seriei de activități artistice și de conștientizare dedicate cu precădere membrilor rețelei de sprijin din jurul persoanelor afectate de boli psihice, dar și publicului larg.