300 de personalităţi au semnat petiţia „Stop politizării culturii“
https://www.ziarulmetropolis.ro/300-de-personalitati-au-semnat-petitia-stop-politizarii-culturii/

Actorii Victor Rebengiuc, Ana Ularu şi Marius Manole, regizorii Nae Caranfil, Stere Gulea,  Călin Netzer şi Radu Muntean, criticul de film Andrei Gorzo sau artistul plastic Dan Perjovschi se numără printre cele aproximativ 300 de personalităţi care cer, într-o petiţie, anularea prevederilor Ordonanţei de Urgenţă 76/2018, ce vizează concursurile de proiecte culturale şi proiecte cinematografice.

Un articol de Ziarul Metropolis|31 iulie 2018

Cererea este adresată membrilor comisiilor de Cultură ale Senatului României şi ale Camerei Deputaţilor.

„Într-o singură şedinţă de Guvern, prin simpla semnătură a unor miniştri pe o ordonanţă de urgenţă, cultura din România riscă să-şi piardă libertatea de gândire“, se arată în textul petiţiei.

Semnatarii consideră că prin includerea directă a unor angajaţi ai Ministerului Culturii şi Identităţii Naţionale (MCIN) în comisiile de evaluare de proiecte culturale şi proiecte cinematografice, politicul îşi doreşte o intervenţie directă în producţia culturală şi cinematografică.

300 de personalităţi

Ana Ularu

 

Printre semnatarii petiţiei „Stop politizării culturii“ se numără regizori – Nae Caranfil, Radu Jude, Stere Gulea, Alexandru Solomon, Călin Netzer, Corneliu Porumboiu, Marian Crişan, Radu Muntean, Tudor Giurgiu, Cătălin Mitulescu, Paul Negoescu, Alexander Nanau –, producători – Ada Solomon, Anamaria Antoci, Radu Stancu –, actori – Victor Rebengiuc, Marius Manole, Ana Ularu –, regizori de teatru – Alexandru Dabija, Radu Afrim, Vlad Massaci –, critici – Andrei Gorzo, Andrei Rus, Iulia Popovici –, directori de imagine – Vivi Drăgan Vasile, Marius Panduru –, membrii Asociaţiei Active Watch, fostul ministru al Culturii, Corina Şuteu, dar şi alte nume importante ale scenei culturale româneşti precum: Radu Vancu, Florin Iaru, Lia şi Dan Perjovschi, Cosmin Bumbuţ.

Textul integral al petiţiei:

Membrilor Comisiilor de Cultură ale Senatului României şi ale Camerei Deputaţilor Într-o singură şedinţă de Guvern, prin simpla semnătură a unor miniştri pe o ordonanţă de urgenţă (OUG 76/2018), cultura din România riscă să-şi piardă libertatea de gândire.

Cu toţii am crezut, multă vreme, că depolitizarea unei mari părţi a finanţărilor publice pentru cultură şi susţinerea din fonduri publice, pe criterii artistice şi nu partinice, a cinematografiei româneşti, atât de apreciată internaţional, sunt şi vor rămâne achiziţii europene pentru totdeauna.

Considerăm însă că, prin includerea directă a unor angajaţi ai Ministerului Culturii şi Identităţii Naţionale în comisiile de evaluare de proiecte culturale şi proiecte cinematografice, alcătuite principial din experţi în domeniile de referinţă, cu cel puţin trei ani vechime, politicul îşi doreşte o intervenţie directă în producţia culturală şi cinematografică.

Pentru cei care nu sunt familiarizaţi cu aceste mecanisme de finanţare, atragem atenţia că adeseori comisiile de experţi (ale Fondului Cultural Naţional şi ale Fondului Cinematografic) sunt alcătuite din trei persoane, iar ingerinţa unui membru al comisiei fără expertiză, numit prin Ordin de ministru, are efecte directe şi imediate asupra independenţei politice a selecţiei.

Independenţa artiştilor, garantarea liberei lor exprimări în diversele forme de artă şi accesul nerestricţionat pe criterii politice la fondurile culturale sunt condiţii minime pentru dezvoltarea culturii într-un stat democratic şi european, în care această cultură are statutul de serviciu public.

Finanţarea culturii pe criterii politice sau partinice este un fenomen care ţine de sistemele totalitare, unde cultura este doar un instrument de propagandă şi de control al gândirii, exprimării şi creativităţii. Un fenomen pe care speram să nu-l mai vedem reactivat.

Accesul publicului la o cultură finanţată conform cu direcţii politice ne aduce aminte

Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale

de vremuri pe care le speram apuse. Din aceste motive, ne exprimăm îngrijorarea cu privire la prevederile Ordonanţei de Urgenţă 76/2018, care par să confirme o tentativă de control politic a finanţării culturale, şi solicităm Parlamentului să dezbată de urgenţă, în sesiunea din toamnă, OUG 76/2018, pentru a opri ingerinţele politice a căror suspiciune o ridică actul normativ.

Solicităm în mod imperativ anularea prevederilor OUG care vizează concursurile de proiecte culturale şi proiecte cinematografice, în integralitatea lor.

Solicităm, de asemenea, Comisiilor de Cultură din Parlament să iniţieze un dialog cu ministrul Culturii, George Ivaşcu, şi cu reprezentanţii sectorului cultural, dialog pe care ministrul nu a dorit şi nu pare că doreşte să-l poarte direct cu artiştii, despre politica actuală a Ministerului Culturii şi Identităţii Naţionale (autorul acestei ordonanţe) şi ce anume justifică măsurile pe care MCIN le ia în ultima vreme.

Foto: Nae Caranfil, Ana Ularu, Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale – facebook

13
/11
/19

CRONICĂ DE FILM Realizator de seriale TV şi de filme, Rodrigo Sorogoyen este unul dintre noile talente din cinematografia spaniolă. Distribuit în sălile din România de Transilvania Film, „El reino” („Jocuri de putere”, 2018), deja penultimul său lungmetraj (între timp a lansat în 2019 şi „Madre”), este un impunător thriller politic.

10
/11
/19

PREVIEW A 13-a ediţie a Săptămânii Filmului Maghiar (SFM) are loc între 10 şi 18 noiembrie la Bucureşti şi propune mai multe secţiuni atractive, printre care una dedicată câtorva filme clasice restaurate şi o alta pentru marcarea a 30 de ani de la căderea comunismului, în afara obişnuitului program de producţii noi.

08
/11
/19

„The Romanians: 30 Years of Cinema Revolution”, cel mai amplu program dedicat vreodată cinematografiei românești în Statele Unite ale Americii, care celebrează în 30 de filme trei decenii de cinema de după căderea regimului comunist, va avea loc la Film Forum din New York între 15 și 26 noiembrie 2019.

07
/11
/19

CRONICĂ DE FILM Pentru spectatorul român, filmul "Maria, Regina României" (2019), de Alexis Sweet Cahill, vine ca o ciudăţenie. E egal diferit de Noul Val şi de fostele filme pretins istorice de tip Sergiu Nicolaescu şi arată mai degrabă ca o producţie britanică de televiziune, doar că se vorbeşte şi româneşte.

07
/11
/19

Proiecțiile de film continuă la Centrul Ceh, iar zilele de luni și marți, 11 și 12 noiembrie, nu fac excepție. Documentary Mondays aduce „Citizen Václav Havel Goes on Vacation”, pe când „My Sweet Little Village” se vede la Fiction Tuesdays.

07
/11
/19

ICON production anunță premiera în cinematografe a documentarului PALAT PENTRU POPOR regizat de Boris Missirkov și Georgi Bogdanov, ce va avea loc pe 15 noiembrie. Selectat în competiția oficială DOK Liepzig anul trecut, filmul spune poveștile a cinci dintre cele mai emblematice și mai reprezentative clădiri ale fostului bloc socialist.

06
/11
/19

CRONICĂ DE FILM În documentarul "Rebeli cu o cauză" (2019), de Dobrivoie Kerpenisan, prezentat în premieră la Astra, români de diferite categorii sociale vorbesc despre singurul lucru ce îi mai uneşte: Revoluţia la care au participat în decembrie 1989 în comuna lor bănăţeană, Sânpetru Mare, când au fost fotografiaţi de viitorul cineast.

04
/11
/19

Noiembrie este luna în care se decernează Premiul LUX al Parlamentului European. Se premiază cel mai bun film european, așa cum se vede el dinspre Bruxelles și Strasbourg. Anul acesta, finalistele sunt: „Cold Case Hammarskjöld”, „Dumnezeu există și numele Său este Petrunija” și „Jocuri de putere”.

04
/11
/19

Cele mai noi producții germane vin la București la cea de-a 14-a ediție a ZILELOR FILMULUI GERMAN. Organizat de Goethe-Institut, evenimentul va avea loc între 21 și 27 noiembrie la București și va fi găzduit, pentru al doilea an consecutiv, de Cinema Elvire Popesco din cadrul Institutului Francez.

03
/11
/19

CRONICĂ DE FILM Premiat cu Palme d`Or la Cannes, „Parasite” (2019), cel mai nou film al sud-coreeanului Bong Joon Ho, este o satiră de o virtuozitate scenaristică şi regizorală care transformă premisa simplă a inegalităţilor sociale într-un discurs deopotrivă comic şi perturbator, distractiv şi caustic, despre lumea de astăzi.