5 greșeli pe care să le ocolești în limba română
https://www.ziarulmetropolis.ro/5-greseli-pe-care-sa-le-ocolesti-in-limba-romana/

Pe Facebook, în SMS-urile pe care le scriem în grabă sau în vorbirea curentă, folosim adesea structuri gramaticale greşite, preluate multe dintre ele din mass-media şi propagate cu o viteză uimitoare. Astăzi, vă oferim mici trucuri, ca să le puteţi ocoli cu succes.

Un articol de Monica Andronescu|10 octombrie 2022

Una dintre cele mai frecvente greșeli în scriere este forma de plural al substantivului „membru”, folosit la forma de plural, articulat sau nearticulat: „membri sau membrii”. E un mister pentru cei mai mulți dintre utilizatorii limbii române când anume se dublează „i”-ul și de ce. Explicaţia gramaticală este simplă: cuvântul se scrie cu un singur „i”, atunci când este nearticulat şi cu doi „i”, atunci când apare articolul hotărât. Cel mai simplu de folosit pentru cei nefamiliarizaţi cu noţiunile gramaticale este un mic truc: înlocuiţi cuvântul „membri”, atunci când nu sunteţi siguri cum trebuie să-l scrieţi, cu un alt substantiv, mai puțin buclucaş, de exemplu, „elevi”. Dacă în structura respectivă „elevi” va avea un singur „i”, atunci şi „membri” va avea tot unul. Şi invers. Exemplu: „Membrii (elevii) comitetului au plecat în vacanţă” versus „Trei membri (elevi) au plecat în vacanţă”.

Prepoziţia „datorită” utilizată în locul locuţiunii prepoziţionale „din cauza”. Mai nou, limba română aproape că a scos din uz expresia „din cauza”, mai toţi vorbitorii folosind abuziv, în locul ei, prepoziţia „datorită”, ceea ce duce uneori la situaţii ilare. „Datorită” se folosește cu sens pozitiv, iar „din cauza”, cu sens negativ. Ca atare, folosirea lui „datorită” într-o situaţie precum: „Datorită lui, am pierdut trenul” este greşită. În schimb, „datorită” este corect folosit în situaţia: „Datorită lui, am câştigat un premiu”.

Substantivul „debut” este unul dintre cele mai „abuzate” în limba română actuală. Conform definiţiei din DEX, debut înseamnă: „început, intrare într-o profesie, într-o activitate (artistică, literară etc.); operă, lucrare care constituie acest început”. Numai că, mai nou, cuvântul „debut” se întrebuinţează eronat pe post de sinonim al cuvântului „început”. Aşadar, este greşită folosirea substantivului „debut” într-o structură precum: „debutul concertului” sau „debutul anului şcolar/ meciului/sezonului”. Nu orice lucru „debutează”, unele mai și „încep”…

Verbul „a vrea” este folosit aproape fără excepție greşit la forma lui de imperfect: „Vroiam, vroiai, vroia…” Este o formă greşită frecvent întrebuinţată, care provine dintr-o contaminare cu un verb sinonim, „a voi”. Aşadar, formele corecte de imperfect ale verbului „a vrea” sunt: „eu vream, tu vreai, el vrea…”, de altfel foarte rar utilizate. Iar formele corecte de imperfect ale verbului „a voi” sunt: „eu voiam, tu voiai, el voia”. Eliminați „r”-ul și totul va fi mai bine!

Pronumele și adjectivul demonstrativ „aceiaşi/ aceeaşi” Este una dintre cele mai frecvente erori care se întâlnesc în scris, unde forma de feminin, singular, a pronumelui şi adjectivului demonstrativ este confundată cu cea de masculin, plural, din cauza unei asemănări fonetice. Aşadar, corect este „aceeaşi fată” (feminin şi singular) şi „aceiaşi băieţi” (masculin şi plural). Mai simplu, când referirea e la un singur obiect/persoană, folosiți întotdeauna forma „aceeași” și când e vorba de mai multe obiecte/ persoane, nu veți da greș dacă veți folosi „aceiași”.

29
/10
/14

Numeralul de identificare ne dă, de multe ori, bătăi de cap. Lucrurile sunt mai complicate deoarece, în timp, folosirea lui în limbajul vorbit a suferit câteva modificări care au fost, până la urmă, acceptate ca norme gramaticale.

08
/10
/14

În cazul acordului dintre subiect și predicat atunci când avem de-a face cu substantivul colectiv „majoritatea”, trebuie să ținem cont atât de regulile gramaticale, cât și de înțelesul logic avut de termenul respectiv în propoziții sau fraze.

30
/09
/14

Citind o carte despre stres, „Cum să te aperi de stres”, de Patrick Légeron, pentru a-i înțelege mecanismele și modul în care ne afectează viața, am descoperit că autorul oferă și o origine semantică a termenului, care merge dincolo de explicația din dicționar despre proveniența acestuia.

16
/09
/14

Sau... spune-ți brașoave? Din exces de zel sau neștiință, mulți adaugă greșit o cratimă atunci când conjugă verbe – lua-ți, lasă-ți, face-ți etc. Desigur, uneori trebuie folosită cratima. O singură întrebare ne desparte de răspunsul corect! Ce rol joacă „ți” în mesajul transmis?

03
/09
/14

E dificil, de multe ori, să identificăm originea exactă a unui cuvânt. Lingviștii și istoricii au ipoteze și explicații pentru „nașterea” oricărui termen, însă, uneori, nu există prea multe modalități de a le verifica. Așa se întâmplă și în cazul cuvântului „mujdei”.

20
/08
/14

Ghilimelele sunt, uneori, semne de punctuație uitate de cei care scriu. Din grabă sau neștiință, ignorăm importanța folosirii lor în multe cazuri. Pare o problemă minoră, însă, ca orice regulă a scrierii în limba română, utilizarea semnelor citării are rolul ei.

30
/07
/14

Cine este agramat? Un om care face erori elementare de limbă. Este des întâlnită greșeala prin care în locul lui „agramat” este folosit termenul „anagramat”, adică participiul trecut al verbului „a anagrama”. Ce înseamnă „a anagrama”? A modifica ordinea literelor unui cuvânt pentru a obține un alt cuvânt.

22
/07
/14

Articolul posesiv genitival (a, al, ale, ai) este des folosit greșit. Forma articolului posesiv depinde de substantivele feminine, neutre sau masculine, la singular sau plural, pe care le determină în funcție de sensul mesajelor transmise.

15
/07
/14

Superlativul relativ (grad de comparaţie al adverbului şi al adjectivului), care se formează cu ajutorul articolului demonstrativ cel, le dă multora bătăi de cap. Cum este corect? „Doctorița cel mai bine plătită” sau „doctorița cea mai bine plătită”?

08
/07
/14

Astăzi, voi aborda câteva probleme întâlnite mai ales în scris și în cazul cărora pronunția este un element ce poate induce în eroare.

01
/07
/14

Visele au fascinat mereu oamenii. Ele s-au dovedit a fi o cheie importantă către universul psihic al unei persoane. Fie că exprimă simbolic temerile sau problemele cuiva, fie că, uneori, prezic evenimente, visele au un rol esențial, de multe ori ignorat, în viața fiecăruia dintre noi.

24
/06
/14

Forma corectă a acestor cuvinte depinde de statutul de adverb sau de adjectiv pe care îl au în propoziții sau fraze. Dacă apar lângă un substantiv, deci sunt adjective, au forme variabile – minim, minimă, minimi, minime (valoare minimă, punctaj minim) și maxim, maximă, maximi, maxime (nivel maxim, dimensiune maximă).

19
/06
/14

„A face (cuiva) capul calendar” este o expresie folosită adesea când ne întâlnim cu cineva care vorbește prea mult. De asemenea, este utilizată atunci când vrem să transmitem mesajul că suntem copleșiți de prea multe informații. Dar de ce „calendar”, și nu „almanah” sau „revistă”?

10
/06
/14

Eroare în titlu? Ați sesizat-o? Am folosit corect pluralul de la „plural”? De multe ori greșim pluralul cuvintelor pe care le folosim, deformând astfel semnificația mesajelor pe care le transmitem.

27
/05
/14

„A fost odată ca niciodată” este expresia care ne introduce în universul magic al poveștilor. Rolul ei este să sublinieze intrarea celor care ascultă sau citesc un basm într-un timp și un spațiu mitice, când totul este, era sau va fi posibil.