7 daruri de muzică clasică pentru Crăciun și sărbătorile de iarnă
https://www.ziarulmetropolis.ro/7-daruri-de-muzica-clasica-pentru-craciun-si-sarbatorile-de-iarna/

Dintre multele muzici care vă pot bucura, inspira şi relaxa în această perioadă (parcă cea mai frumoasă dintr-un an cam deloc frumos), vă propunem o selecţie care, sperăm, vă va reaminti câteva compoziţii faimoase dar va şi prilejui descoperirea unor muzici interesante.

Un articol de Cristina Enescu Aky|18 decembrie 2020

Da, sunt lucrări de muzică clasică în această mică selecție pe care v-o prezentăm (una complet subiectivă și deloc exhaustivă), dar de o varietate foarte mare: de la zei ai muzicii clasice de acum câteva secole până la un compozitor de secol 20 și chiar un altul de care poate nici nu ați auzit până acum. În orice caz sperăm să vă bucure aceste compoziții, și să vă inspire să căutați mai des frumusețea și energia splendidă a muzicii clasice – care poate face, de fapt, din orice zi o sărbătoare, iar din sărbătoarea Crăciunului o perioadă încă și mai plină de strălucire.

1. Oratoriul de Crăciun (J.S. Bach – aici găsiți un articol dedicat marelui compozitor german) 

Puține lucrări clasice par atât de profund legate de spiritul Crăciunului precum această capodoperă a lui Bach, din 1734. Este formată din 6 cantate, fiecare având povestea ei inspirată din Nașterea Domnului, dar toate formând deopotrivă și o minunată compoziție unitară. În mod interesant, lucrarea este unul din primele exemple de parodie muzicală, o tehnică ce implica adaptarea unui text nou la o muzică preexistentă – căci, ca o ironie, mare parte din muzica acestui Oratoriu fusese scrisă inițial fără niciun scop religios ci pentru celebrarea zilelor de naștere ale unui cuplu princiar german.

2. Simfonia nr. 1 Winter Daydreams/ Vise de iarnă (P.I. Ceaikovski –  despre care puteți citi aici)

O muzică vie, încântătoare, care nu lasă să se întrevadă nimic din corvoada care a însemnat compunerea ei pentru acest prim star internațional al muzicii rusești. A fost de fapt primul succes notabil al său, care i-a rămas foarte drag și despre care scria mai apoi: „Deși e în multe feluri o lucrare imatură, totuși în mod fundamental are mai multă substanță și este mai bună decât oricare dintre lucările mele de maturitate.”

3. The Messiah (G. F. Handel, despre care puteți citi mai multe aici

Una dintre cele mai iubite compoziții ale lui Handel, The Messiah a fost scrisă într-un avânt creator în doar 3 săptămâni, în 1741. Este una dintre cele mai frecvent interpretate lucrări corale din toată muzica occidentală. Când a scris-o, compozitorul german locuia deja în Anglia, unde descoperise (inițial spre dezamăgirea sa) că publicul nu mai era atât de doritor de operă sau de lucrări în italiană sau germană, ci de compoziții în engleză, preponderent pe teme religioase. Deci s-a conformat… și cu ce succes.

4. Troika, din suita Locotenentul Kijé (S. Prokofiev – puteți citi mai multe despre compozitorul rus aici

O piesă care de fapt nu are legătură cu Crăciunul, dar pe care mulți melomani iubesc să o asculte în această perioadă a sărbătorilor de iarnă. În 1975, muzicianul britanic Greg Lake a folosit ca inspirație această lucrare pentru cel mai cunoscut hit al său, „I Believe în Father Christmas”.

5. L’enfance du Christ: The Shepherds’ Farewell (H. Berlioz)

Se bazează pe fragmentul din Biblie ce descrie fuga Sfintei Familii în Egipt pentru a scăpa de persecuțiile împotriva Pruncului. Berlioz nu a fost religios ca adult, dar a rămas toată viața sensibil la frumusețea muzicii religioase ce îl fascinase în copilărie. Compozițiile lui erau adesea primite cu ostilitate de publicul parizian, care le considera în general cam bizare și disonante – totuși, această lucrare a fost un mare succes, și a primit laude din tot Parisul cu excepția a doar doi critici. De fapt, în timpul vieții sale Berlioz a avut mai multe succese cu muzica religioasă, alte exemple în acest sens fiind Messe solennelle sau Te Deum

6. A Ceremony of Carols (Benjamin Britten)

O lucrare din 1942 pentru cor și harpă, una dintre cele mai populare ale compozitorului, dirijorului și pianistului britanic, o figură centrală a muzicii britanice din secolul trecut. La acea vreme, acompaniamentul cu harpă era un lucru destul de neobișnuit, dar astăzi acestă lucrare face parte din repertoriul standard al acestui instrument – și este totodată una dintre cele mai cunoscute compoziții de Crăciun din repertoriul modern.

7. Santa Claus: Christmas Symphony (William Henry Fry)

Un compozitor mai puțin cunoscut (1813-1864), primul compozitor născut în Statele Unite care a scris o simfonie orchestrală și de asemenea o operă ce a fost pusă în scenă acolo. Această simfonie de Crăciun a fost compusă în 1853 și s-a bucurat de un mare succes la public. Ca o curiozitate, se pare că aici apare prima utilizare a saofonului într-o lucrare orchestrală (instrumentul fusese inventat cu doar un deceniu în urmă și era încă considerat o curiozitate).

Cover foto: www.timeout.com



08
/10
/14

În urmă cu 150 de ani, în octombrie, 1864, prin decretul lui Alexandru Ioan Cuza, se înfiinţa Conservatorul de Muzică şi Declamatiune din Bucureşti. S-a numit, de-a lungul timpului, Academie Regală de Muzică şi Artă Dramatică, Conservator de Stat, Academie de Muzică şi Universitate Naţională, iar istoria sa a reflectat întru totul istoria vremurilor tulburi pe care le-a parcurs într-un deceniu şi jumătate.

07
/10
/14

Supranumită „Carmen a secolului XX”, VIORICA CORTEZ, una dintre cele mai aplaudate voci lirice feminine din toate timpurile,  va cânta la Sala Radio într-o gală extraordinară care îi este dedicată.

05
/10
/14

Teatrul de Operetă și Muzical „Ion Dacian” a organizat un amplu casting la nivel național, în vederea distribuirii rolurilor principale din musicalul „Fantoma de la Operă” de Andrew Lloyd Webber, una dintre cele mai de succes producții de divertisment din toate timpurile.

04
/10
/14

Cea de-a noua ediție a celui mai important eveniment dedicat dansului contemporan și performance-ului din România, eXplore dance festival — Bucharest International Contemporary Dance and Performance Festival a început la WASP — Working Art Spance and Production.

03
/10
/14

Cea de-a treia ediție a Festivalului de Arte Noi InnerSound a adus la București 70 de artiști din 10 țări și o seară unică, dedicată filmului mut de scurtmetraj: Regizorul Gabriel Durlan (România) a câștigat Trofeul InnerSound pentru filmul “ÎnCerc”. Muzica a fost scrisă de Șerban Marcu (Cluj)

01
/10
/14

După ce fost scena de derulare a singurului festival internaţional al orchestrelor radio din Europa – RadiRo, produs şi organizat de Radio România (20-27 septembrie), Sala Radio se pregăteşte pentru deschiderea oficială a noii stagiuni, 2014-2015! Invitaţi speciali din ţară şi din străinătate, partituri devenite „hit-uri” ale muzicii clasice, dar şi lucrări în primă audiţie, muzică simfonică sau de cameră, alături de jazz, tango, pop, muzică populară etc., o largă paletă de evenimente este pregătită pentru cele nouă luni de stagiune şi de muzică bună!

30
/09
/14

Pe 23 septembrie 2014, în Cadogan Hall (Londra), a avut loc deschiderea stagiunii 2014/15 pentru Royal Philharmonic Orchestra, printr-un concert de excepție sub bagheta dirijorului român Cristian Mandeal, alături de violinista Tianwa Yang. Din program au făcut parte Beethoven - Egmont Overture, Brahms - Violin Concerto și Franck – Simfonia în re minor.

30
/09
/14

Joi, 2 octombrie, de la ora 19.00, Filarmonica “George Enescu” inaugurează stagiunea simfonica 2014 - 2015 cu un concert extraordinar în cadrul căruia Orchestra şi Corul Filarmonicii "George Enescu" (dirijor Christian Badea) vor interpreta Simfonia nr. 9 de Beethoven. Concertul se va relua si vineri, 3 octombrie la aceeaşi oră.

29
/09
/14

Ca Făt-Frumos din poveste, Innersound crește spectaculos de la an la an și devine sub ochii bucureștenilor un eveniment cultural emblematic al lunii septembrie. Acest festival se datorează Asociației Opus cu ai săi directori artistici – compozitoarele Diana Rotaru, Sabina Ulubeanu – și directorul executiv, compozitorul Cătălin Crețu.

29
/09
/14

Practica și mentalitatea din țara mea, unde am ales sa trăiesc și să funcționez, se arată din ce în ce mai ostilă față de felul independent și suveran de a-mi exersa profesia și de a-mi duce existența în mod privat, fără să reprezint vreo greutate pentru fondurile publice. Bănuiesc că așa simt și ceilalți suverani și independenți - indiferent de profesia aleasă...