7 idei pentru a-i învăța pe copii să vorbească corect
https://www.ziarulmetropolis.ro/7-idei-pentru-a-i-invata-pe-copii-sa-vorbeasca-corect/

Studii din neuroştiinţe dovedesc că prichindeii vin pe lume echipaţi cu o structură neuronală pregătită pentru a decripta şi învăţa limbajul. Ce se întâmplă însă când aceştia nu sunt expuşi deloc, greşit sau incomplet stimulilor verbali?

Un articol de Cristina Dragulin|16 Februarie 2015

Evident, nimic bun. De obicei, asta se soldează cu o întârziere atât în dezvoltarea vorbirii și scrierii, cât și în dezvoltarea gândirii.

Vă propun câteva metode simple, și ușor de aplicat, de a-i obișnui pe copii încă de când sunt foarte mici cu… vorbirea corectă.

1. Primul pas este să le vorbim clar și corect încă de la naștere. Adică, să nu pocim cuvintele, să nu ne prostim pronunțând greșit. Asta nu exclude jocul de sunete, care este chiar indicat, pentru a familiariza bebelușii cu muzicalitatea limbii.

2. Când încep să spună primele cuvinte, să îi luăm în serios, nu să râdem de ei cum pronunță, ci să-i încurajăm să pronunțe corect, repetându-le clar cuvintele pe care ei încearcă să le zică. O metodă dovedită eficientă în acest caz este plasarea degețelelor copilului pe buzele adultului în timp ce acesta pronunță un cuvânt, pentru a simți vibrațiile.

3. Copiii mici au tendința de a „inventa” cuvinte între 2 și 5 ani. Nu trebuie descurajați. Ei se joacă în acest fel cu limba lor, o explorează. Lăsați-i să se joace cu sunetele, cu silabele, cu cuvintele. E o metodă bună pentru dezvoltarea limbajului, a imaginației, dar și a încrederii în sine.

4. Veți vedea că de la inventarea de cuvinte, vor trece repede la inventarea de cântecele, poezioare și povești. Și, desigur, trebuie încurajați să facă asta. Fiți spectatori atenți și entuziaști atunci când vă prezintă micile lor creații.

5. Când copiii întreabă despre sensul unui cuvânt, indiferent care e acesta, trebuie să li se explice ce înseamnă. Dacă nu știți, luați dicționarul și citiți, apoi explicați-le și lor. Încurajați-i să întrebe mereu semnificația cuvintelor pe care le aud și nu le cunosc. De pe la 5-6 ani, îi puteți împrieteni și pe ei cu dicționarul.

6. Încă de la 3-4 ani, puteți juca cu ei jocuri de cuvinte. De pildă, spuneți un cuvânt „mama” și ei trebuie să spună un alt cuvânt care să înceapă cu ultima literă a celui spus de dvs. – „a”. Inventați împreună cu ei jocuri de cuvinte.

7. Trebuie să spun și asta, deși e clar o metodă cunoscută și aplicată de mulți părinți – citiți-le mult copiilor dvs. Opriți-vă când au ceva să vă întrebe, stimulați-i să spună ce le-a plăcut și ce nu într-o poveste, întrebați-i ce personaje și-ar alege să fie și care nu, ce ar modifica în poveste și încurajați-i să completeze ei povestea sau să o continue.

În cartea „Vorbești prin povești” găsiți idei despre jocuri utile pentru a-i ajuta pe copii să vorbească corect. Cartea conține și un CD cu fișe de lucru.

14
/11
/14

Folosim în vorbirea curentă mai multe expresii provenite din limba latină și care au rezistat testului timpului, fiind încărcate de semnificații - curriculum vitae, sui-generis, in vino veritas, in extremis, post mortem, hic et nunc, persona non grata, grosso modo etc.

29
/10
/14

Numeralul de identificare ne dă, de multe ori, bătăi de cap. Lucrurile sunt mai complicate deoarece, în timp, folosirea lui în limbajul vorbit a suferit câteva modificări care au fost, până la urmă, acceptate ca norme gramaticale.

08
/10
/14

În cazul acordului dintre subiect și predicat atunci când avem de-a face cu substantivul colectiv „majoritatea”, trebuie să ținem cont atât de regulile gramaticale, cât și de înțelesul logic avut de termenul respectiv în propoziții sau fraze.

30
/09
/14

Citind o carte despre stres, „Cum să te aperi de stres”, de Patrick Légeron, pentru a-i înțelege mecanismele și modul în care ne afectează viața, am descoperit că autorul oferă și o origine semantică a termenului, care merge dincolo de explicația din dicționar despre proveniența acestuia.

16
/09
/14

Sau... spune-ți brașoave? Din exces de zel sau neștiință, mulți adaugă greșit o cratimă atunci când conjugă verbe – lua-ți, lasă-ți, face-ți etc. Desigur, uneori trebuie folosită cratima. O singură întrebare ne desparte de răspunsul corect! Ce rol joacă „ți” în mesajul transmis?

03
/09
/14

E dificil, de multe ori, să identificăm originea exactă a unui cuvânt. Lingviștii și istoricii au ipoteze și explicații pentru „nașterea” oricărui termen, însă, uneori, nu există prea multe modalități de a le verifica. Așa se întâmplă și în cazul cuvântului „mujdei”.

20
/08
/14

Ghilimelele sunt, uneori, semne de punctuație uitate de cei care scriu. Din grabă sau neștiință, ignorăm importanța folosirii lor în multe cazuri. Pare o problemă minoră, însă, ca orice regulă a scrierii în limba română, utilizarea semnelor citării are rolul ei.

30
/07
/14

Cine este agramat? Un om care face erori elementare de limbă. Este des întâlnită greșeala prin care în locul lui „agramat” este folosit termenul „anagramat”, adică participiul trecut al verbului „a anagrama”. Ce înseamnă „a anagrama”? A modifica ordinea literelor unui cuvânt pentru a obține un alt cuvânt.

22
/07
/14

Articolul posesiv genitival (a, al, ale, ai) este des folosit greșit. Forma articolului posesiv depinde de substantivele feminine, neutre sau masculine, la singular sau plural, pe care le determină în funcție de sensul mesajelor transmise.

15
/07
/14

Superlativul relativ (grad de comparaţie al adverbului şi al adjectivului), care se formează cu ajutorul articolului demonstrativ cel, le dă multora bătăi de cap. Cum este corect? „Doctorița cel mai bine plătită” sau „doctorița cea mai bine plătită”?

08
/07
/14

Astăzi, voi aborda câteva probleme întâlnite mai ales în scris și în cazul cărora pronunția este un element ce poate induce în eroare.

01
/07
/14

Visele au fascinat mereu oamenii. Ele s-au dovedit a fi o cheie importantă către universul psihic al unei persoane. Fie că exprimă simbolic temerile sau problemele cuiva, fie că, uneori, prezic evenimente, visele au un rol esențial, de multe ori ignorat, în viața fiecăruia dintre noi.

24
/06
/14

Forma corectă a acestor cuvinte depinde de statutul de adverb sau de adjectiv pe care îl au în propoziții sau fraze. Dacă apar lângă un substantiv, deci sunt adjective, au forme variabile – minim, minimă, minimi, minime (valoare minimă, punctaj minim) și maxim, maximă, maximi, maxime (nivel maxim, dimensiune maximă).

19
/06
/14

„A face (cuiva) capul calendar” este o expresie folosită adesea când ne întâlnim cu cineva care vorbește prea mult. De asemenea, este utilizată atunci când vrem să transmitem mesajul că suntem copleșiți de prea multe informații. Dar de ce „calendar”, și nu „almanah” sau „revistă”?

10
/06
/14

Eroare în titlu? Ați sesizat-o? Am folosit corect pluralul de la „plural”? De multe ori greșim pluralul cuvintelor pe care le folosim, deformând astfel semnificația mesajelor pe care le transmitem.

Page 2 of 3123