75 de ani de istorie a Teatrului Țăndărică la Muzeul Copilului București
https://www.ziarulmetropolis.ro/75-de-ani-de-istorie-a-teatrului-tandarica-la-muzeul-copilului-bucuresti/

Teatrul de Animaţie Țăndărică va prezenta, în perioada august – decembrie 2020, la Muzeul Copilului din Bucureşti, proiectul Expoziţie Interactivă/Muzeul Itinerant Perpetuum Țăndărică, ce constă într-o prezentare artistică a patrimoniului Teatrului de Animaţie Țăndărică.

Un articol de Liliana Matei|21 august 2020

Păpușile sunt alese dintr-o istorie de 75 de ani a teatrului și marchează principalele repere de viziune plastică a teatrului de animație.

Particularitatea proiectului Perpetuum Țăndărică constă în caracterul contemporan al scenografiei de păpuși prin prezentarea tendințelor estetice și a tehnicilor actuale de construcție. Sunt expuși atât pașii de construcție a unei păpuși sau a unei marionete – obiect de joc sau operă de artă – cât și creațiile scenografiei de păpuși din repertoriul actual al Teatrului de Animație Țăndărică.

„Copilul își formează o cultură cu foarte multe imagini, gândește în imagini, se joacă cu imaginile, memorează vizual. Aud mereu sintagma „copiii de azi nu mai citesc”. Nu e chiar așa! Ei își iau informațiile altfel decât noi, trebuie să îi încurajăm să lucreze cu noua tehnologie, cu noile lor „cărți”, gadget-urile. Este esențial să ținem mereu cont de ei. Vrem să vină spre noi, așadar trebuie să avem grijă să nu îi plictisim, să nu îi „culturalizăm” forțat! Să vină la teatru ca la joacă, cu căutare, cu prietenie, cu fericire și chiar cu obrăznicie, dacă vreți. Să le asigurăm un loc în care ei să fie… Liberi”, a declarat Călin Mocanu, managerul Teatrului Țăndărică.

Muzeul Copiilor este un spațiu educativ, creativ și inovativ înființat la inițiativa Primarului General Gabriela Firea. Muzeul Copiilor va fi structurat pe secțiuni tematice – artă şi cultură, științe, geografie, istoria oraşului, tehnologie/ inovație şi gastronomie – în care vor fi organizate expoziții interactive, diverse evenimente, lecții deschise şi întâlniri cu artişti.

Expoziția „Perpetuum Țăndărică” este organizată de Primăria Capitalei prin Teatrul de Animație Țăndărică și poate fi vizitată în perioada august – decembrie 2020 la Muzeul Copilului din București.

28
/02
/22

Margaret MacMillan, autoarea bestsellerurilor „Făuritorii păcii”, „Războiul care a pus capăt păcii” și „Oamenii istoriei” oferă o perspectivă provocatoare asupra războiului ca o componentă esențială a umanității în noul său volum: „Războiul. Cum ne-au modelat conflictele”, publicat de Editura Trei în colecția Istorie.

24
/02
/22

Ioan Tugearu vorbeşte despre: moda spectacolelor de balet sovietice din anii ’70, semnificaţia repertoriului Operei Române, valoarea dansului pe plan european, succesul unui spectacol de dans într-o societate totalitară şi/sau democratică, situaţia profesională a dansatorului român, într-un interviu publicat în cartea „Românii secolului XXI“, de Rhea Cristina.

24
/02
/22

Pe 24 februarie, la ora 18:00, Muzeul Național al Hărților și Cărții Vechi vă invită la cea dintâi conferință online din acest an, intitulată „Hărți și globuri în pictura olandeză din secolul al XVII-lea”, susținută de dr. Cosmin Ungureanu, istoric de artă, doctor în istoria arhitecturii, expert acreditat în pictură și grafică europeană din secolele XVI-XIX.

24
/02
/22

Între 13 și 19 februarie 2022, la Iași a avut loc cea de-a treia ediție a Classix Festival, un demers organizat de Asociația Industrii Creative și Showberry. Peste 60 de artiști din 13 țări au fost prezenți în cadrul celor 8 concerte care au alcătuit programul festivalului, alături de 7 proiecții de film, un vernisaj, o expoziție, o dezbatere, o prelegere și 10 masterclass-uri.

24
/02
/22

CARTEA DE CINEMA Cinefilii care au îndrăgit celebra autobiografie a lui Ingmar Bergman, “Lanterna magică”, apărută şi în română la Editura Meridiane în 1994, s-ar putea să fie puţin dezamăgiţi sau măcar surprinşi de continuarea volumului, lansată la noi cu titlul “Imagini. Viaţa mea în film” şi scoasă recent de Editura Nemira (în traducerea Ioanei Ghişa şi cu o prefaţă de Andrei Gorzo).