88 de ani de la primele emisiuni radiofonice româneşti
https://www.ziarulmetropolis.ro/88-de-ani-de-la-primele-emisiuni-radiofonice-romanesti/

În urmă cu 88 de ani, într-o zi de 1 noiembrie (1928), la ora 17.00, se inaugura, cu apelul ”Alo, Alo aici Radio Bucureşti, România”, postul naţional de radio.

Un articol de Petre Ivan|1 noiembrie 2016

Primele cuvinte au fost rostite de Dragomir Hurmuzescu, promotorul radiofoniei românești, după care a urmat un recital de versuri compuse de Horia Furtună, în care Radioul românesc era definit ”Un suflet nou”.

În ziua inaugurală, postul național de radio a difuzat muzică de dans, informații din presă, buletine meteo și știri sportive. La microfonul radioului au vorbit, pe rând: Tudor Arghezi, Gala Galaction, Liviu Rebreanu, Tudor Vianu, Ion Finteșteanu, Constantin Nottara, George Vraca ș.a.

Ulterior, și-au făcut debutul emisiuni dedicate atât femeilor, cât și temelor culturale, dar și o serie de transmisiuni umoristice și emisiuni clasice: ”Ora copiilor”, ”Ora veselă”, Teatrul radiofonic, cursuri de limbă străină, ”Cronica dramatică”, ”Cronica literară”, ”Cronica cinematografică”.

Emisiunile erau alcătuite de un consiliu condus de Dragomir Hurmuzescu, din care făceau parte I. Al. Brătescu Voinești, Dimitrie T. Alesseanu și Mihail Jora. La 10 martie 1929, a debutat la microfon cel care a ținut cele mai multe conferințe radiofonice: Nicolae Iorga. Ulterior, din primele lui cuvântări a fost editat volumul ”Sfaturi pe întuneric”.

Emisiunile ”radiotelefonice” au debutat cu timiditate în 1921, însă abia prin 1924-1925 au început să fie realizate cu regularitate.

Prima Adunare generală a Societății de Difuziune Radiotelefonică a avut loc la 17 ianuarie 1928, în cadrul căreia a fost aprobat statutul de funcționare și a fost ales primul Consiliu de Administrație.

În luna iunie, a fost cumpărat primul imobil al SRR, situat pe strada General Berthelot la nr. 60. În cele din urmă, a fost încheiat un contract cu Marconi’s Wireless Telegraph Co. Ltd. pentru cumpărarea și instalarea unui emițător radio cu puterea de 18 kW, iar temporar, până la darea în funcțiune a acestuia, a unui emițător de 400 W.

Societatea de Difuziune Radiotelefonică a devenit Societatea Română de Radiodifuziune, la 4 aprilie 1936. A urmat inaugurarea, în 1952, a clădirii actualului sediu (începută în 1949), iar în 1961, a fost deschisă Sala de concerte ”Mihail Jora”.

În anul 1956, a fost înființată Televiziunea Română, cu care Radio România a fuzionat, formând împreună instituția numită Radioteleviziunea Română.

În 1994, prin Legea nr. 41 din 17 iunie, privind organizarea și funcționarea Societății Române de Radiodifuziune și a Societății Române de Televiziune, Societatea Română de Radiodifuziune și Societatea Română de Televiziune s-au înființat ca ”servicii publice autonome, de interes național, independente editorial”.

În prezent, Radio România emite pe trei posturi naționale: Radio România Actualități, Radio România Cultural și Antena Satelor. De asemenea, emite la nivel internațional prin Radio România Internațional 1 (în limba română) și Radio România Internațional 2 și 3 (în limbi străine), iar la nivel regional prin 8 studiouri regionale.

Oferta Radio România este completată de un post regional dedicat exclusiv muzicii clasice, Radio România Muzical, dar și de Radio3Net ”Florian Pittiș”, singurul post din țară exclusiv online.

Foto: 88 de ani de la primele emisiuni radiofonice româneşti – facebook

22
/03
/16

Peste aproximativ o săptămână, debutează ediţia de primăvară a Kilipirim, cel mai important târg de carte cu discount din România. De miercuri, 30 martie, până duminică, 3 aprilie, cele mai însemnate edituri autohtone îşi aşteaptă vizitatorii la etajul al doilea al Unirea Shopping Center, Aripa Călăraşi. 

22
/03
/16

Editura RAO anunţă apariţia volumului ,,Grace. Biografia”, de Thilo Wydra, un tribut adus lui Grace Kelly, actriţă de succes, câştigătoare a unui premiu Oscar, devenită prinţesă prin căsătoria cu prinţul Rainier al III-lea de Monaco.

21
/03
/16

Mă văd aievea aruncându-mă în adâncul internetului, călătorind, cine poate şti cum, prin neştiutele servere ale Domnului, până la prietenul meu virtual T.O. Bobe. Mă văd aievea ieşind din computerul dumnealui personal, luându-l de guler şi plesnindu-l cu două palme - blând, dar ferm, amical, dar răsunător. I-aş spune, dând în el, întocmai aceste cuvinte: de ce nu mai publici, mă nenorocitule, poezie?

20
/03
/16

Radu Jude, Daniela Luca şi Simona Sora sunt invitați la cea de-a 123-a ediție a clubului de lectură Institutul Blecher, care are loc duminică, 20 martie, la ora 19.00, la Tramvaiul 26 (str. Cercului, nr. 26) și al cărei subiect va fi chiar fascinantul scriitor interbelic.

19
/03
/16

„O istorie a Tibetului” de Sam van Schaik, cel mai nou titlul al colecției Historia a Editurii Polirom, propune o incursiune în poveștile unui tărâm misterios al lumii, care continuă să fascineze.

17
/03
/16

Miercuri, 23 martie, de la ora 19.00, editura Nemira lansează în cadrul Întâlnirilor Yorick cartea De ce râdem la teatru. O explorare practică a comediei fizice, scrisă de multi-premiatul regizor John Wright. Evenimentul are loc la ceainăria Serendipity, de pe strada Dumbrava Roșie, nr. 12 (la câteva minute de mers pe jos de la Teatrul Bulandra, Sala Toma Caragiu).

17
/03
/16

Ministrul Culturii Vlad Alexandrescu este unul dintre cei mai activi miniştri din Cabinetul Dacian Cioloş. Fost ambasador în Luxemburg, nepot al marelui om de litere Tudor Vianu, profesor universitar consacrat, doctor la Paris  cu o lucrare asupra căreia nu planează suspiciuni de plagiat. Ce caută acest om în Guvernul României?

17
/03
/16

Academicianul şi matematicianul Solomon Marcus a încetat din viață, în această dimineaţă, la Institutul "C. C. Iliescu" din Capitală. Academicianul avea 91 de ani.

16
/03
/16

„În anii '80, în plină dictatură ceaușistă, Umberto Eco a venit la București la lansarea traducerii românești a „Numelui trandafirului”. Întâlnirea a fost secretă, doar cu scriitori selectați atent. Câțiva optzeciști au aflat însă și au încercat, zgomotos, să intre în sală. De teama scandalului (Eco trebuia să apară din clipă-n clipă), la intervenția unui critic important, au fost lăsați și ei la întâlnire. Așa am apucat să-l vedem și să-l auzim pe scriitorul care era pe buzele tuturor în lume”, scrie Mircea Cărtărescu, într-un editorial publicat în numărul din martie al revistei Q Magazine şi intitulat „Un ecou la moartea lui Eco”

15
/03
/16

Editura Nemira lansează prima parte a Trilogiei Balcanice – Marea șansă, scrisă de prozatoarea britanică Olivia Manning. Cartea apare în colecția Babel, coordonată de Dana Ionescu, în traducerea Dianei Stanciu.

15
/03
/16

Florin Iaru, Marius Chivu, Cristian Teodorescu și Dan Pleşa lansează o revistă de proză scurtă. Prima revistă românească de acest fel. Intitulată "iocan", noua revistă se adresează cititorilor şi scriitorilor care doresc să îşi scoată prozele de la sertar şi să le publice. Lansarea acesteia va avea loc la sfârşitul primăverii.

14
/03
/16

Librăria viitorului, una în care oaspeții pot imprima cartea aleasă în câteva minute - premieră în Europa - se va deschide la Paris. Catalogul complet al cărților care pot fi achiziționate în acest mod de la noua librărie poate fi consultat pe tableta electronică înainte de a face comanda.

11
/03
/16

”Mai demult citeam mai mult. Mi-e greu să mă scot din priză. Mi-e greu să închid computerul. Recunosc. Mi-e greu să fug de la repetiţie. Când ajung acasă, de-abia aştept să plonjez într-o carte, dar mi se închid ochii”, spune „librarul de ocazie” Oana Pellea. Actriţa a adăugat, în cadarul evenimentului de la Librăria Bizantină din Capitală, că are un ”maldăr” de cărţi acasă, pe care îşi promite că le va citi într-o zi.

10
/03
/16

Ambasada Israelului în România şi Asociaţia Editorilor din România organizează marţi, 15 martie, începând cu ora 12.00, la Librăria Humanitas de la Cișmigiu, conferinta de presă prilejuită de ediţia din acest an a Salonului Internațional de Carte Bookfest, ediţie la care Israelul este invitat de onoare. „Un prilej excelent pentru publicul român de a cunoaşte mai îndeaproape autori israelieni de renume mondial, cât și de a se familiariza cu nume noi, autori de primă mărime, netraduşi încă în limba română.” (ES Tamar Samash, Ambasadoarea Israelului în România)

09
/03
/16

Conform propriilor declaraţii - Memorii, Humanitas, 1991 -, Mircea Eliade s-a născut în urmă cu 109 ani („M-am născut la București, la 9 martie 1907”). Există totuși o notă de subsol a editurii care spune că data reală a nașterii lui Eliade este 28 februarie/13 martie 1907 (s.v.), conform actului de naștere descoperit și publicat de Constantin Popescu-Cadem în Revista de istorie și teorie literară în 1983