Dragoste și alți demoni. POVEȘTILE lui DEDE’s (din autobuz)
https://www.ziarulmetropolis.ro/dragoste-si-alti-demoni-povestile-lui-dedes-din-autobuz/

Obosit, neras, încercănat, bărbatul de aproximativ 30 de ani intenşi vorbeşte la telefon. Are căştile în urechi, dar cine ştie cum a reuşit să aranjeze lucrurile astfel încât tot ce vorbeşte partenerul lui de flecăreală să se audă şi la difuzorul telefonului, ca să fie auditoriul la curent cu întreaga convorbire. Căştile îi blochează bine canalele auditive, aşa că vorbeşte foarte tare.

Un articol de Dede's|25 septembrie 2018

Povestește ce a făcut cu o seară în urmă cu o rudă a soției. Din amănuntele oferite e clar, ruda e femeie, deci …tradițional. Cum am ajuns în proximitatea lui mai târziu, am ratat preludiul. Este deja la un ”bot fără mâini”.

Celălalt, mai bătrân după voce, nechează incredibil și lansează tot felul de încurajări de parcă acțiunea s-ar petrece chiar în acele momente.

Domnul Dede’s

Mă simt jenat, eu și o femeie mai în vârstă, restul aproape că nu mai respiră, sorb fiecare cuvânt. Când a ajuns cu povestea la ”i-am pus cracii pe umeri și am început …”, două femei își rearanjează poziția pe scaun, iar un zugrav (hainele lui îmi indică meseria) îmi lasă impresia că e gata să-și înghită limba.

E clar, îmi dau seama că trebuie să cobor din autobuz înainte să treacă la următoarea perversiune, atmosfera este prea încinsă pentru gustul meu. Traficul e semiblocat, așa că prind și o ”capră” cu îmbunătățiri. ”A dracu, cu mine nu vrea așa”, strigă celălalt.

Sodoma, strig pe interior, eu!

Publicul e în pragul aplauzelor. Baba pudica e în pragul leșinului. Eu sunt în pragul ușii. Dar ușa nu se deschide. Amănuntele curg, el e un amant incredibil, dar și ruda soției e foarte talentată, din descriere fie a fost gimnastă fie e contorsionistă la circ.

Îmi scot telefonul, nu intenționez să cer numărul rudei, ci doar să-mi pun căștile și să ascult și altceva. Bătrâna mă privește cu disperare.

Stați liniștită, eu doar ascult, nu vorbesc.

––––––

* Dede’s este jurnalist și bloger (www.dedes.ro)

Foto: Dragoste și alți demoni, POVEȘTILE lui DEDE’s (din autobuz) – facebook

07
/08
/23

Termeni precum doliu, pierdere, angoasă, suferință, nostalgie aparțin zonei afectului, individul trecând, în anumite momente ale vieții lui, prin această arie aproape sinonimică.

09
/07
/23

TESZT e uneori o nuntă pe o scenă. E o fată care plânge. O îmbrățișare în întuneric. O tărie pe care o bei ca să-ți faci curaj în fața adevărului. TESZT e uneori un cuvânt pe care îl așteptai, un om pe care îl admiri, care are în spatele lui alți 100 de oameni pe care îi admiri.

19
/07
/22

Prin anii nouăzeci, a existat o campanie publicitară care se intitula simplu si atrăgător: „Cu balonul în Arizona”. Pentru un copil de clasa a treia dintr-o Românie abia ieșită din comunism, perspectiva unei călători în America, și nu oricum, ci cu balonul, era irezistibilă.

10
/03
/22

Stiu, langa noi e RAZBOI. Însa acesta și victimele sale nu anuleaza micile războaie, adesea penibile! In pragul urmatorei evaluari a managerilor teatrelor bucureștene, scriu despre cea abia finalizată pentru anul 2020, cu speranta ca urmatoarea, deja anuntata, pentru 2021, va fi “PE BUNE”!

27
/09
/21

OPINIE Subfinanţat de nişte autorităţi nepăsătoare, fără cinematografe care să îi fie dedicate şi cu un public larg pus mai degrabă pe miştouri, filmul românesc de autor face performanţă an de an la cel mai înalt nivel. Iar 2021 o dovedeşte din plin. Este unul din paradoxurile româneşti.

17
/09
/21

OPINIE Mai mulţi cineaşti români importanţi, deopotrivă producători şi regizori, printre care Stere Gulea, Tudor Giurgiu, Ada Solomon şi Nae Caranfil, îşi exprimă nemulţumirea faţă de felul în care se desfăşoară concursurile de finanţare organizate de Centrul Naţional al Cinematografiei.

30
/06
/21

OPINIE Paradoxul ediţiei din 2021 a Premiilor Gopo a fost că gala s-a desfăşurat în condiţii aproape normale, chiar dacă în aer liber, dar nominalizările şi trofeele au vizat doar cele câteva filme lansate în 2020, un an dezastruos, în care cinematografele au fost mai mult de trei sferturi din timp închise.

24
/03
/21

OPINIE Atunci când un succes internaţional aduce câte un film românesc în atenţia unui public mai larg decât grupul cinefililor fideli, mulţi simt o nevoie irepresibilă de a comenta. Asta nu ar fi o problemă, dacă discursul nu ar cădea în miştocăreală, rostită pe un ton superior: „Vă spun eu cum stă treaba cu cinematografia română!”.

16
/02
/21

OPINIE Cinematografia română este aproape de un moment istoric – cel puţin o nominalizare la Premiile Oscar. În ciuda succesului internaţional uriaş, documentarul „colectiv” al lui Alexander Nanau a împărţit opinia publică din România. Unul dintre motivele de divizare – prezenţa lui Vlad Voiculescu. E bine, totuşi, când un film stârneşte valuri şi nu e primit cu indiferenţă.