A 28-a ediţie a FESTIVALULUI NAŢIONAL DE TEATRU, dedicată regizoarei Cătălina Buzoianu
https://www.ziarulmetropolis.ro/a-28-a-editie-a-festivalului-national-de-teatru-dedicata-regizoarei-catalina-buzoianu/

Cea de-a 28-a ediţie a Festivalului Naţional de Teatru va avea loc la Bucureşti, în perioada 19 – 28 octombrie 2018. În anul Centenarului Marii Uniri , activităţile şi evenimentele dedicate Festivalului se vor desfăşura sub simbolul: #fnt100 – Festivalul Naţional de Teatru 2018 – în 100 de evenimente.

Un articol de Petre Ivan|6 martie 2018

Director artistic şi selecţioner al Festivalului va fi şi în acest an criticul de teatru Marina Constantinescu. Selecţia oficială a spectacolelor din ţară care vor fi parte din FNT 2018 va fi anunţată la începutul lunii iulie.

Continuând tradiția inițiată acum patru ani, ediţia cu numărul 28 a Festivalului Naţional de Teatru îi este dedicată unui artist extrem de special cu care avem șansa să fim contemporani: regizoarea Cătălina Buzoianu – o mare personalitate a culturii române care, prin propunerile sale artistice și prin activitatea susținută dedicată învățământului teatral și scenei, în integralitatea ei, a influențat profund teatrul românesc în ultimii 50 de ani.

Anexat acestui comunicat puteți afla câteva detalii ale parcursului carierei doamnei Cătălina Buzoianu, într-un portret realizat de jurnalista Maria Sârbu.

CĂTĂLINA BUZOIANU – itinerarii teatrale

A cucerit culmi pe tărâmul artei teatrale, suport fiindu-i credința în profesiunea pe care și-a ales-o și căreia i s-a dedicat zeci de ani. A creat spectacole mari – amprente pe memoria publicului. A cugetat asupra teatrului prin comunicări, conferințe, ateliere, dialoguri, susținute aici și în diverse țări, dar și lăsând în volum bucăți de „file îngălbenite” din caietele sale de regie, de „file albe pentru viitor”, descriind totodată „itinerarii teatrale” sau aducând „omagii” oamenilor din viața sa. A scris fascinant despre teatru, despre zeii lui, despre muze. A descoperit artiști – fie că i-a căutat, fie că i-a găsit întâmplător; pe mulți i-a format, cu mulți a mers până la răscruci de drumuri. A învățat de la unii și i-a învățat pe alții. Erudiția ei înmagazinează tezaure ce țin de această artă considerată efemeră…

Cătălinei Buzoianu i se dedică ediția cu numărul 28 a Festivalului Național de Teatru. E o dovadă în plus că ceea ce a creat de-a lungul anilor se cheamă valoare. A montat frumoase spectacole în diverse teatre. Multe și variate spectacole – peste o sută!

După absolvirea Facultății de Teatru a ajuns la Iași, la Național, unde, după cum mărturisea, a fost foarte fericită, căci „am făcut multe spectacole, unele incredibile, printre care şi «Bolnavul închipuit» sau «Istoria ieroglifică»”. În acea perioadă, 1970-1975, a pus în scenă texte și la Teatrul Tineretului din Piatra Neamț. Apoi a plecat de la Iași la București, unde a montat la Teatrul Bulandra, la Teatrul Mic, dedicându-se și pedagogiei la Institutul de Teatru și Film, școala în care a rămas vreo trei decenii.

A lăsat urme frumoase şi la Studioul Casandra: în 1979, a pus în scenă, cu studenţii, „Romeo şi Julieta” de Shakespere, cu Adrian Pintea. Acel spectacol s-a jucat în Anglia la un festival, iar după reprezentație Pintea a fost dus de public pe braţe, de la teatru până la hotel. Cu totul specială pentru Cătălina Buzoianu a fost „epoca” Teatrul Mic. Între 1979 și 1985, în calitate de prim-regizor permanent, a înregistrat aici succese remarcabile.

Publicul își amintește de „Să-i îmbrăcăm pe cei goi” de Pirandello, „Maestrul şi Margareta” de Mihail Bulgakov, „Yvona, principesa Burgundiei” de Witolt Gombrowicz, „Dama cu camelii” de Alexandre Dumas ș.a.

A revenit la Teatrul Bulandra (din 1985, regizor permanent). Dacă în 1975 aici făcuse „Hedda Gabler” de Ibsen, când a revenit a montat „O dimineaţă pierdută”, după romanul Gabrielei Adameșteanu, un succes teatral despre care se vorbește și astăzi. Au urmat, mai târziu, „Uriașii munților” de Pirandello, „Merlin” de Tankred Dorst, „Patul lui Procust”, după Camil Petrescu, „Copilul îngropat” de Sam Shepard, „Petru” de Vlad Zografi; „Mutter Courage” de Bertolt Brecht.

A continuat și la Mic – unde înainte făcuse istorie – cu alte titluri, printre care „Pescărușul” de Cehov, „Spirit” de Margaret Edson, „Lolita” de Vladimir Nabokov, „Cum gândește Amy” de David Hare, „Furtuna” de Shakespeare.

Dar în 1990 i s-au deschis ușile și în alte teatre: la Teatrum Mundi a regizat „Teatrul descompus” de Matei Vișniec, „Levantul”, după Mircea Cărtărescu; la Comedie – „Fuga” de Mihail Bulgakov; la Teatrul Levant – „Pelicanul” de August Strindberg; la Teatrul „Maria Filotti” din Brăila – „Chira Chiralina” și „Mediterana”, după Panait Istrati; la Teatrul Evreiesc de Stat – „Golem” de Leivik; la Teatrul Dramatic din Constanța – „Penthesyleea”, după Kleist. A montat și în Polonia, Israel, Franţa.

A fost premiată, înainte de 1989, în ţară – Premiul Academiei Române, dar şi în străinătate – în Anglia, Polonia. După 1990 a obținut mai multe premii UNITER, precum și premii la Festivalul Național de Teatru, unde i s-au jucat mai multe spectacole.

Cătălina Buzoianu a scris trei cărți: „Novele teatrale”, „Vaporul interior” și „Mnemosina, bunica lui Orfeu”. Minunate texte!

A educat regizori, printre ei Mihai Maniuțiu și Alexandru Dabija. De adăugat că acestui minunat om, care este Cătălina Buzoianu, i se datorează venirea în România a regizorului Yuri Kordonsky, cel care a creat atâtea spectacole minunate în București și în teatre din țară. Într-un interviu acordat revistei Teatrul azi, întrebat cum a ajuns să monteze „Unchiul Vanea” la Teatrul Bulandra (cu premiera în 2001), Kordonsky a răspuns: „Am cunoscut-o pe Cătălina Buzoianu în Germania, unde conducea un seminar al tinerilor artişti din teatre-membre ale Uniunii Teatrelor din Europa. La final, am făcut schimb de impresii, că ar fi bine dacă cei prezenţi ar merge în diverse ţări să monteze. Peste un an am primit o scrisoare de la directorul Teatrului Bulandra, care mi-a spus că doamna Buzoianu i-a vorbit despre mine şi că el doreşte să mă invite să realizez un spectacol”.

Cătălina Buzoianu, regizor, pedagog și om, va împlini în data de 13 aprilie 80 de ani!

Foto: Cătălina Buzoianu –  Florin Fratica,Mihaela Marin

 

06
/02
/15

Channing Tatum şi Mila Kunis formează pentru prima dată un cuplu pe marile ecrane în „Ascensiunea lui Jupiter”, o aventură SF de proporţii epice, realizată de Lana şi Andy Wachowski şi produsă de Warner Bros. Pictures. Filmul care are premiera în 3D şi IMAX 3D pe 6 februarie.

06
/02
/15

Corul de Copii Radio împlineşte în 2015 nu mai puţin de 70 de ani de existenţă şi este la fel de plin de prospeţime, de virtuozitate, de spontaneitate şi veselie. Generaţii şi generaţii de copii au descoperit aici frumuseţea cântului şi a jocului, au primit o educaţie muzicală folositoare pe tot parcursul vieţii, au învăţat disciplina necesară actului artistic de înaltă ţinută şi au încântat apoi, la spectacole, mii de spectatori de toate vârstele.

06
/02
/15

Luni, 9 februarie, la ora 19.00, la Librăria Humanitas Cişmigiu (Bulevardul Elisabeta nr. 38, Bucureşti), Matei Vişniec va răspunde întrebărilor cititorilor, bloggerilor şi presei pornind de la volumul „Negustorul de începuturi de roman”, apărut la Editura Cartea Românească şi cîştigător al Premiului literar „Augustin Frăţilă” – romanul anului 2013, acordat de compania Philip Morris Trading.

06
/02
/15

Capitala Germaniei a devenit centrul mondial al cinematografiei o dată cu Gala de Deschidere a celei de-a 65-a ediții a Festivalului Internațional de Film de la Berlin (5-15 februarie). Evenimentul a avut loc aseară la Berlinale Palast în prezența a peste 1500 de invitați. Gazdele serii au fost Dieter Kosslick, directorul Berlinalei, și Anke Engelke.

05
/02
/15

CRONICĂ DE FILM Câştigător în 2014 al Premiului Gopo pentru cel mai bun documentar, „Experimentul Bucureşti” este un experiment cinematografic despre un posibil experiment social imaginat pentru a atrage atenţia asupra unui experiment istoric dureros, Fenomenul Piteşti.

05
/02
/15

Puţine clădiri au conservat spiritul Bucureştiului de aur. Palatul Odeon, situat în jos pe malul Dâmboviţei, este una dintre ele. Palatul se află într-o clădire monument arhitectural, singurul rămas din vechile clădiri ale fostei administraţii a bătrânului Abator, datând din anul 1869.

05
/02
/15

Radio România Muzical și Muzeul Național Cotroceni organizează un concert de muzică veche românească susținut de ansamblul “Imago Mundi”. În sala Cerchez a Muzeului Cotroceni, joi, 26 februarie, de la ora 19.00, va avea loc un eveniment cu semnificații speciale – înregistrarea acestui concert va reprezenta România în cadrul unuia dintre cele mai importante proiecte ale Uniunii Europene de Radio, “Ziua muzicii vechi”, programată, în fiecare an, pe 21 martie.

05
/02
/15

Anul 2015 marchează o premieră extraordinară: sâmbătă, 7 februarie, una dintre lucrările de referință ale compozitorului George Enescu, Simfonia a III-a cu Cor în Do Major Op. 21, va fi interpretată pe o scenă londoneză de către presitgioasa London Philharmonic Orchestra, în sala Royal Festival Hall a Southbank Centre, chiar pe malul Tamisei.

05
/02
/15

Șase proiecții pentru public și presa internațională vor aduce povestea procurorului Cristian Panait, cea care a inspirat scenariul filmului De ce eu?, în regia lui Tudor Giurgiu, peste hotare, la Festivalul Internațional de Film de la Berlin. Evenimentul începe astăzi, 5 februarie, și se va încheia pe 15 februarie, cel de-al treilea lungmetraj al lui Tudor Giurgiu fiind inclus în secțiunea Panorama Special.

05
/02
/15

Actorul american Johnny Depp s-a căsătorit civil cu iubita lui, Amber Heard, în cadrul unei ceremonii oficiale care a avut loc, marţi, în casa din Los Angeles în care cei doi locuiesc, cu câteva zile înainte de nunta ce va avea loc la finalul săptămânii în Bahamas.