„A fost odată ca niciodată” este expresia care ne introduce în universul magic al poveştilor. Rolul ei este să sublinieze intrarea celor care ascultă sau citesc un basm într-un timp şi un spaţiu mitice, când totul este, era sau va fi posibil.
Un articol de Cristina Drăgulin|27 mai 2014
Expresia „a fost odată ca niciodată” ne ajută să ne situăm în afara timpului, să pășim în lumea viselor și ne invită să renunțăm la forța realității imediate pentru a călători și explora alte tărâmuri. „A fost odată ca niciodată” ne permite să dăm timpul înainte și înapoi după bunul plac. Formula-cheie de la începutul poveștilor marchează nu doar un alt timp, ci și un alt spațiu. Imaginația este, astfel, descătușată pentru ca mintea să hălăduiască fără restricții.
Originea lui „a fost odată ca niciodată” se află chiar în mesajul pe care îl evocă – fiecare moment al vieții noastre prezente devine trecut și următorul este viitor, iar memoria noastră are nevoie de povești pentru a ne situa pe orbita unui timp imemorial și a unui spațiu nedeterminat, care să ne permită „condensarea” tuturor axelor timpului și spațiului la un loc. Avem nevoie să surprindem esența vieții, dincolo de caracterul aleatoriu al existenței noastre.
Revenind în realitatea greșelilor gramaticale, când scriem „odată” legat și când în două cuvinte?
„Odată” din „a fost odată ca niciodată” se scrie legat deoarece are sensul de „odinioară” sau „cândva”. Se mai scrie legat atunci când are sensul de „imediat, în sfârșit”, ca în „Odată terminată cartea, voi pleca la piață.”. De asemenea, se scrie legat în locuțiuni precum dintr-odată, odată cu și odată ce.
Se scrie separat, „o dată”, în situații precum „Aș dori să mai ascult o dată această poveste!”, când este vorba de numeralul cardinal adverbial, exprimând ideea de repetare (o dată, de două ori etc.). Scriem „o dată” în două cuvinte și în cazul alăturării articolului „o” cu substantivul „dată” – „Să stabilim o dată când ne vom întâlni pentru a citi basme.”.
Foto: wikipedia
