A fost odată comunism. Proiecte speciale Radio România Cultural, la 30 de ani de la Revoluția din 1989
https://www.ziarulmetropolis.ro/a-fost-odata-comunism-proiecte-speciale-radio-romania-cultural-la-30-de-ani-de-la-revolutia-din-1989/

Radio România Cultural lansează, începând cu 30 septembrie, în anul în care românii sărbătoresc 30 de ani de libertate, două ample proiecte editoriale care se constituie într-o adevărată istorie sonoră a celor 50 de ani de comunism.

Un articol de Petre Ivan|27 septembrie 2019

Aceasta se concretizează în pagini de memorialistică, cărora le dau glas unii dintre cei mai importanți actori ai scenei românești, dublate de mărturii sonore venite parcă direct din iadul comunist, mărturii cu vocile celor ce au pătimit în închisori.

A fost odată comunism este o rememorare, prin intermediul paginilor de memorialistică, selectate de istoricul Georgeta Filitti, coordonatoarea științifică a proiectului, a celor mai importanţi ani ai comunismului românesc, completate de explicații concrete ale istoricilor care au studiat această perioadă.

Victor Rebengiuc, Mariana Mihuț, Oana Pellea, Maia Morgenstern, Marian Râlea, Alexandra Halic și alți importanți actori ai scenei românești dau glas acestor pagini obținând, astfel, un proiect audio care reflectă cele mai importante etape ale perioadei comuniste din România, structurate în capitole precum: Naționalizarea, Securitatea, Deportările, Canalul, Colectivizarea, Eliminarea proprietății private, Închisorile de femei și de bărbați, Avorturile, Casele de copii etc.

În perioada 30 septembrie – 15 decembrie, puteți asculta aceste pagini sonore în emisiunile Espresso și GPS Cultural,  proiectul concretizându-se editorial și într-un audio-book care va apărea în curând la Editura Casa Radio, iar campania se va încheia la finalul anului, cu podcast-uri într-o secțiune pe site-ul www.radioromaniacultural.ro.

Paginile de istorie vor fi dublate, în aceeași perioadă, de mărturii venite parcă în direct din iadul comunist, mărturiile celor care au pătimit în cumplitele închisori. Acestea se regăsesc în înregistrările făcute de colega noastră, Anca Mateescu, care sunt documente sonore unice pe piața media din România, păstrate în Fonoteca de Aur a radioului public.

Sub genericul Amintiri din temnițele comuniste, se vor auzi, zilnic, voci ale unor personalități precum: Bartolomeu Anania, Adrian Marino, Arșavir Acterian, Teohar Mihadaș, Alexandru Paleologu, Gabriel Țepelea, Lena Constante, Dumitru Stăniloaie, părintele Gheorghe Calciu Dumitreasa şi mulți alții.

“Să nu ne răzbunați!’’, a fost  îndemnul pe care Mircea Vulcănescu l-a lăsat atunci când a trecut la cele veşnice, la 28 octombrie 1952, în închisoarea de la Aiud.

Nouă ne rămâne, așadar, datoria aducerii aminte… pe frecvențele Radio România Cultural!

Postul Radio România Cultural este singurul post de radio cu acoperire naţională în FM, care produce programe exclusiv culturale, difuzând producţie originală culturală şi informaţie din toate zonele culturii, la nivel naţional şi internaţional. Detalii pe www.radioromaniacultural.ro.

Foto: A fost odată comunism – facebook

27
/02
/20

Fragmente esențiale dintr-o carte-monument „Balcanii. De la sfârșitul Bizanțului până azi”, de Mark Mazower (profesor de istorie la Columbia University).

25
/02
/20

Ernesto Sábato (1911-2011) a fost unul dintre cei mai importanți scriitori argentinieni din secolul XX, dacă nu cel mai important. Alături de Borges și Cortázar, Sábato a dat o viață nouă literaturii sud-americane.

21
/02
/20

Marketingul face întâlnirea/interacțiunea dintre artiști și public posibilă. Este esențial, dat fiind că artele spectacolului nu există în lipsa receptării directe de către un public prezent în proximitate. Volumul combină fondul teoretic cu câteva studii de caz și opiniile unor personalități ale lumii culturale/profesioniști cu mulți ani de experiență. Printre ei: Emil Boroghină, Constantin Chiriac, Lucian Vărșăndan, Adrian Roman, Dan Bartha-Lazăr, Vava Ștefănescu, Gilda Lazăr, Marinela Țepuș, Tamara Susoi, Maria Sârbu și Simion Buia.

16
/02
/20

Pe 12 februarie s-au împlinit 126 de ani de la nașterea uneia dintre scriitoarele cele mai cunoscute ale României interbelice. Purtând un pseudonim pe care l-a dezagreat dar care a consacrat-o, Otilia Cazimir a fost o feministă a vremii ei, dar și iubita discretă a unui alt mare poet.

09
/02
/20

În „Fata cu Leica” (Editura Art, 2019), Helena Janeczek spune extraordinara poveste a fotografei Gerda Taro, prima femeie fotograf ucisă pe front și partenera legendarului Robert Capa. O carte de neratat!

09
/02
/20

Născut pe 9 februarie 1940, la Cape Town, scriitorul sud-african J.M. Coetzee, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură (2003), împlinește astăzi 80 de ani. Cartea pe care v-o propunem este primul său roman, „Ținuturi în crepuscul” (Editura Humanitas Fiction).

06
/02
/20

Vineri, 21 februarie, la ora 19.00, la Librăria Humanitas de la Cișmigiu (Bd. Regina Elisabeta 38), va avea loc o dezbatere pornind de la volumul „Suntem dezrădăcinate. Călătoria mea şi poveştile altor fete refugiate din toată lumea”, apărut de curând la Editura Polirom, în traducerea Biancăi Alecu.

05
/02
/20

Pentru că februarie este luna iubirii (veți constata atât pe 14 februarie, cât și pe 24), ne-am gândit ce carte s-ar putea dovedi perfectă atât pentru doamne și domnișoare, cât și pentru domni. Am optat pentru „Cele zece iubiri ale lui Nishino”, de Hiromi Kawakami (Polirom, 2015, traducere din japoneză de Florin Oprina).

02
/02
/20

În cea mai nouă carte a sa, „Suntem dezrădăcinate” (Editura Polirom, 2019), Malala Yousafzai (Premiul Nobel pentru Pace, 2014) aduce laolaltă povești impresionante ale fetelor refugiate din întreaga lume.

28
/01
/20

Joi, 30 ianuarie, de la ora 19.00, librăria Humanitas de la Cișmigiu va fi gazda unui dialog despre Bucureștiul cărților și al scriitorilor. Cele două autoare ale volumului Dicționar de locuri literare bucureștene, Corina Ciocârlie și Andreea Răsuceanu, și invitații lor, criticii literari Dan C. Mihăilescu, Mihai Zamfir și Angelo Mitchievici, vor fi ghizi într-o recartografiere a orașului prin ficțiune.

28
/01
/20

Îndeobște, afacerile premiilor literare din România sunt banale și jalnice reglări de conturi între găști, se desfășoară între oameni care ar intra toți într-o debara sau într-o cabină telefonică. Certuri mari, mize mici.