A fost odată… Dan Spătaru
https://www.ziarulmetropolis.ro/a-fost-odata-dan-spataru/

„Dan Spătaru era fermecător, semăna cu Alain Delon, în plus, avea un timbru deosebit, dar, în vremurile acelea, cultul personalităţii era practic inexistent. El îşi vedea de meserie şi privea succesul extraordinar de care se bucura, ca pe o recompensă firească a muncii lui. Tot ce cânta el devenea şlagăr (…)” – Margareta Pâslaru.

Un articol de Petre Ivan|8 septembrie 2016

Dan Spataru, unul dintre cei mai iubiți cântăreți români ai tuturor timpurilor, s-a născut în localitatea Aliman, județul Constanța, într-o familie de învățători. Caii şi fotbalul au fost primele lui pasiuni.

La 12 ani, după moartea mamei sale, s-a mutat la Medgidia la o mătușă. Aici a făcut liceul și a început cariera de fotbalist. A jucat la “Progresul”, apoi la “Știința București”.

Eram în turneu cu Spătaru şi cu Andreescu. Trebuia să avem spectacol la Caransebeş şi, cu o seară înainte, primim telefon că se ocupă sala cu o şedinţă de partid. Zi liberă. Trenul tras la Lugoj. Şi ne ducem în oraş, pe malul Mureşului, acolo unde este sala de cinematograf… gol! Mă duc la vânzătoare, aflu că era un film rusesc, care nu avea nici spectatori, nimic. Am întrebat cât costă să cumpărăm diseară toată sala. Ni se spune: 820 de lei. Hai să luăm şi jucăm diseară, punem aici un anunţ la Casa de Bilete. Şi am scris aşa: “Diseară mare concert cu Dan Spătaru” şi ne-am trecut şi pe noi cu litere mai mici. Era ora 11.00, noi ne-am dus să mâncăm la gară ceva şi a venit un băiat, care aproape că-şi dădea sufletul de la cât alergase şi m-a întrebat: „Dvs sunteţi cu dl Spătaru? Aveţi spectacol la 15.00, la 17.00, la 19.00 şi la 21.00!” Patru spectacole cu o simplă hârtie! Acesta era Dan Spătaru! – Horia Moculescu

Când era în anul III la Facultatea de Educație Fizică și Sport a trebuit să se lase de fotbal, avea hernie de disc. S-a dedicat școlii și muzicii. Era student când a început să cânte la “Casa Studenților”, în anul 1962. A început cu muzică italiană, care era la modă.

Ştiaţi că…?

“Drumurile noastre toate”, cea mai îndrăgită piesă din repertoriul lui Dan Spătaru vine din fosta Iugoslavie, iar textul îi aparţine lui Dan Spătaru.

Odată, la o terasă, Temistocle Popa l-a întâlnit pe Dan Spataru. Impresionat de vocea sa, compozitorul începe să-i scrie şlagăre pe bandă rulantă, primul mare succes fiind melodia “Măicuța mea”.

Când apărea pe scenă, îmbrăcat impecabil, cu microfonul în colţul gurii, începea să cânte, de la primele acorduri se producea magia, sala era electrizată. El nu schiţa nici măcar un pas de dans, avea exact acea ţinută de sportiv care stă aliniat pe terenul de fotbal, când se cântă imnul. Trebuie să vă spun că el avea emoţii de fiecare dată înainte de spectacol. – Doina Spătaru, verişoara lui Dan Spătaru

La televiziune a debutat într-un spectacol înregistrat la Casa de cultură a studenților, alături de Petre Geambașu.

În ultimul său interviu radio, Dan Spătaru spunea că a locuit o vreme la Casa Studenţilor din Bucureşti, pentru că era metodist acolo. Se ocupa de programul muzical-sportiv şi asigura audiţii cu Nat King Cole, Frank Sinatra,The Beatles, The Rolling Stones şi alţii pe care-i asculta la Radio Luxembourg. I-a cucerit treptat pe studenţii sceptici. Mulţi îl percepeau ca sportiv.

În 1969 obținea prima recunoaștere a talentului său: Premiul de interpretare la Festivalul de muzică ușoară de la Mamaia, cu melodiile ”Cu cine semeni dumneata” și ”Țărăncuță, țărăncuță”.

”Prin 1967 am fost la un festival internațional în Cuba, la Varadero, unde sunt trecut în Cartea Recordurilor pentru aplauze: 16 minute și 19 secunde!” – Dan Spătaru

Alte șlagăre celebre din cariera lui Dan Spataru: ”Trecea fanfara militară”, ”Nu-ți șade bine când plângi”, ”O sută de stele”, ”Ai trecut iar pe strada mea”, ”Scara de mătase”, ”Nu m-am gândit la despărțire”, ”Drumurile noastre”.

Nu pot uita ziua în care l-am întâlnit pe Dan Spătaru. Ne aflam într-un turneu în URSS, în Sala Sporturilor din Moscova. Când a urcat pe scenă, întreaga sală, aproape 5000 de oameni, i-au scandat  numele… – Cornel Constantiniu

În memoria lui Dan Spătaru este organizat anual, la Medgidia, festivalul care îi poartă numele.

Foto: Dan Spătaru – facebook

29
/03
/15

MARI FILME ROMÂNEȘTI UITATE În „Meandre” (1967), unul dintre cele mai îndrăznețe și inovatoare filme ale cinematografiei române, Mircea Săucan reinventează după propria sensibilitate timpul şi spaţiul.

24
/03
/15

MEMORIA CULTURALĂ „De câte ori pierdeam un rol, o situaţie, o prietenie, îmi spuneam: nu-i nimic, dacă pierd înseamnă că sunt bogată. Poate am fost prea mândră, poate am fost doar comodă, poate mi-am dat prea multă importanţă, dar tot ce am făcut a fost de bună credinţă“, spunea Tanţi Cocea, una dintre cele mai interesante actriţe ale României.

13
/03
/15

MEMORIA CULTURALĂ „Am pierdut roluri de film pentru spectacole care nu s-au mai jucat şi roluri în teatru pentru filme în care, în final, au jucat alţii. Asta-i meseria”, povestea Iurie Darie, cel care a fost un adevărat june prim al scenei românești.

13
/03
/15

Mircea Eliade, filozof, scriitor și istoric al religiilor, unul dintre cei mai imnportanţi gânditori ai secolului XX, s-a născut în urmă cu 108 ani. Data exactă se bănuieşte a fi 13 martie, însă există mai multe variante, 25 februarie/ 28 februarie/ 8 martie/ 9 martie/ 13 martie/ 19 martie, unele dintre acestea menţionate de însuşi Eliade în diverse decumente.

03
/03
/15

MEMORIA CULTURALĂ Sandina Stan s-a născut şi a crescut la Iaşi într-o familie de artişti: “mama avea darul cântului şi un frate - pe cel al mânuirii arcuşului”. După ce a terminat liceul şi anunţând că vrea să se înscrie la Conservator, părinţii i-au spus că lucrul acesta poate să fie admis doar dacă îşi mai ia o licenţă. Astfel, a urmat în paralel cursurile de la Conservator şi pe cele de la Drept.

02
/03
/15

MEMORIA CULTURALĂ Serialul dedicat marilor actrițe din România continuă cu Lucia Mureșan, cea care a fost, pe rând, Ofelia, Ondine, Ismena, Desdemona, Ranevskaia... A avut roluri mari, grele și a jucat alături de nume importante ale scenei românești: Silvia Dumitrescu-Timică, George Constantin, Ştefan Iordache, Alexandru Repan, Ştefan Radof, Ion Dichiseanu.