A murit antropologul Vintilă Mihăilescu
https://www.ziarulmetropolis.ro/a-murit-antropologul-vintil%c4%83-mih%c4%83ilescu/

Profesorul şi antropologul Vintilă Mihăilescu a încetat din viaţă, la vârsta de 68 de ani, după o lungă luptă cu boala. El fusese diagnosticat cu leucemie.

Un articol de Petre Ivan|22 martie 2020

După o luptă lungă și epuizantă cu boala (despre care a și scris, cum altfel, o carte), antropologul și profesorul Vintilă Mihăilescu a încetat din viață, scrie publicația Scena 9 pe pagina de Facebook.

Vintilă Mihăilescu (1951-2020) a fost absolvent al Facultății de Psihologie al Universității Bucuresti (1974), fost cercetător în psihologie al Institutului de Geriatrie (1974-78), iar între 1979-91 a fost cercetător al Centrului de Antropologie pe lângă Academia Română.

A fost directorul general al Muzeului Ţăranului Român din Bucureşti între 2005 – 2011.

În 2006 a fost decorat de Preşedintele României pentru serviciile aduse culturii române.

Dintre lucrările sale: Fascinaţia diferenţei (1999), Socio hai-hui. O altă sociologie a tranziţiei (2000), Paysans de l’histoire (coautor, 1992), Svakodnevica nije vise ono sti je bila (Belgrad, 2002), Vecini şi Vecinătăţi în Transilvania (coord., 2002), Socio-hai-hui prin Arhipelagul România (2006), Antropologie. Cinci introduceri (2006), Antropologie. Cinci introduceri (2007), Etnografii urbane. Cotidianul văzut de aproape (coord., 2009), Sfârşitul jocului. România celor 20 de ani (2010), Scutecele naţiunii şi hainele împăratului. Note de antropologie publică (2013). Povestea Maidanezului Leutu“(2013), Fascinatia diferentei. Anii de ucenicie ai unui antropolog (2014).

12
/08
/22

Scriitorul Salman Rushdie, celebru odată cu publicarea romanului „Versetele satanice”, care i-a atras amenințări cu moartea din partea Iranului, a fost înjunghiat la New York, anunță Bloomberg.

10
/08
/22

INTERVIU De la Slătioara Olteniei de sub munte, unde locuiește de câțiva ani și unde organizează vară de vară tabere de creație literară, scriitorul și editorul Marius Chivu a răspuns întrebărilor noastre despre proză scurtă, poezie și jurnale de călătorie. Punctul de pornire îl reprezintă antologia „KIWI, 2022. Granițe”, apărută la Editura Polirom.

07
/08
/22

Fix acum 100 de ani, pe 5 august 1922, se năştea Marin Preda. Pentru a marca acest centenar, vă propunem un text despre cele două filme "Moromeţii", realizate de Stere Gulea la o distanţă de peste 30 de ani.

05
/08
/22

Asistența umanitară are și ea nevoie de suport. De mai bine de 5 luni de la cea mai mare mobilizare a societății civile din România postdecembristă, 29 de organizații non guvernamentale formează nucleul unei intervenții colective ce acordă sprijin integrat celor care fug din calea războiului, majoritatea femei și copii.

03
/08
/22

NOU La Editura Polirom a apărut recent, în colecția de biografii romanțate, o carte având în prim-plan o figură de legendă a teatrului românesc, despre care însă publicul de astăzi știe foarte puțin. „Marioara Voiculescu. Mareșala teatrului românesc” de Alina Nelega o aduce în prim-plan într-un noul mileniu.

02
/08
/22

Muzeul Național al Literaturii Române, în parteneriat cu Ministerul Culturii, Fundația Națională pentru Știință și Artă, Romfilatelia și revista „Timpul”, organizează, în zilele de 4 și 5 august 2022, la sediul expoziției de bază din Strada Nicolae Crețulescu 8, o serie de evenimente dedicate centenarului Marin Preda.

28
/07
/22

Din Istanbulul marginalilor magistral creionat de Elif Shafak, pe o insulă grecească, unde regizorul Billy Wilder lucrează și își rememorează destinul, și până la malul Adriaticii, unde două surori înfruntă viața cum pot mai bine, vă invităm într-o călătorie livrescă menită să vă inspire în alegerea lecturilor pentru vara aceasta.

28
/07
/22

„Obiecte rănite” de George Banu, „Fiicele războiului” de Dinah Jefferies și „Șapte povești care nu se termină bine pentru toată lumea” de Cătălin Ceaușoglu sunt trei dintre titlurile noi propuse de Editura Nemira, care ne atrag atenția în această vară.

28
/07
/22

Vă invităm să descoperiți trei cazuri care au marcat istoria spionajului mondial, dezvăluite în cartea „Lumea secretă. O istorie a serviciilor de informații”, recent apărută și în limba română, la Editura Trei.