A murit scriitoarea Ana Maria Sireteanu
https://www.ziarulmetropolis.ro/a-murit-scriitoarea-ana-maria-sireteanu/

Scriitoarea, jurnalista şi profesoara Ana Maria Sireteanu, director al postului Radio România Cultural în perioada 1996 – 2002, a murit vineri, la vârsta de 69 de ani, după o lungă şi grea suferinţă.

Un articol de Liliana Matei|21 iunie 2014

Ana Maria Sireteanu s-a născut în Bucureşti, pe 21 februarie 1945. A fost nepoată din partea mamei, din familia Brăescu, a celebrei performere naţionale şi internaţionale în paraşutism şi în aviaţie Smaranda Brăescu şi a pictorului Tache Brăescu. Tatăl Anei Maria Sireteanu a fost actorul de film şi teatru Dorin Sireteanu, foarte cunoscut în perioada interbelică pentru rolurile principale în primele filme româneşti, precum „Iancu Jianu” şi „Ciuleandra”.

Ana Maria Sireteanu a urmat cursurile Liceului „Sf. Iosif” din Bucureşti, redenumit „Vasile Alecsandri”, şi pe cele ale Liceului „Mihail Sadoveanu”, pe care l-a absolvit în 1962. În anul 1967 a fost admisă la Facultatea de Filologie a Universităţii din Bucureşti. Ulterior a susţinut un doctorat în ştiinţe psihologice, specializarea psihologie mass-media, cu teza „Creaţia imagologică – Rolul mass-media”, precizează Mediafax.

În anul 1968 a început colaborarea cu radioul public. În perioada 1975 – 2003 a fost redactor de emisiuni radio şi TV culturale şi educaţionale la Radioteleviziunea Română, iar, după 1990, realizator.

A deţinut, tot după 1990, mai multe funcţii manageriale, între anii 1996 şi 2002 fiind directoarea postului Radio România Cultural. A rămas colaboratoarea radioului până în anul 2005.

În perioada 2003 – 2005 a fost profesor asociat al Facultăţii de Jurnalism, Universitatea Hyperion, şi, între 2005 şi 2008, lector doctor la catedra de jurnalism radio a Facultăţii de Jurnalism din Universitatea Hyperion.

De asemenea, Ana Maria Sireteanu a transpus în plan profesional realizările personale creând misiunea culturală educaţională a postului de radio public, prin concepţia grilei de programe şi colaborând cu o echipă jurnalistică performantă şi cu personalităţi din ţară şi de peste hotare. A înfiinţat proiecte, precum Gala Premiilor Canalului Cultural şi spectacolele de poezie şi muzică Arta Poetica, fondate în 1996 în cadrul Societăţii Române de Radiodifuziune.

Totodată, Ana Maria Sireteanu a fost o apreciată poetă (volumele „Amintiri din Tranziţara” şi „Psihopoezia”), precum şi coordonatoare a două manuale de jurnalism cultural editate în 1998 şi 2000.

Activitatea sa a fost recompensată cu diploma de onoare din partea Societăţii Române de Radiodifuziune pentru întreaga activitate, Distincţia Culturală pentru ataşamentul faţă de opera Academiei Române (2001), Ordinul Ziariştilor clasa a I pentru merite deosebite în întreaga activitate publicistică, dar şi alte premii ale unor prestigioase instituţii din ţară şi din străinătate.

Ana Maria Sireteau a fost membră a Uniunii Scriitorilor din România – secţia poezie, a Asociaţiei Psihologilor din România, a Consiliului Naţional al Ziariştilor din România. A fost preocupată de activitatea nonguvernamentală, fiind preşedintele Asociaţiei culturale ARCVIPP prin care a promovat memoria celebrei sale mătuşi Smaranda Brăescu.

„Ana-Maria Sireteanu lasă în urma sa o bogată moştenire radiofonică, prin emisiunile şi programele realizate, prin studenţii şi mai tinerii jurnalişti pe care i-a pregătit şi îndrumat. Colegii din radioul public deplâng dispariţia unuia dintre cei mai sinceri şi verticali jurnalişti români de după 1990, modest şi cu mare dragoste pentru oameni şi comunicare şi sunt alături de întrega sa familie. Dumnezeu s-o odihnească!”, se arată pe site-ul Radio Romania Cultural.

Foto: Facebook Ana Maria Sireteanu

 

25
/02
/20

Ernesto Sábato (1911-2011) a fost unul dintre cei mai importanți scriitori argentinieni din secolul XX, dacă nu cel mai important. Alături de Borges și Cortázar, Sábato a dat o viață nouă literaturii sud-americane.

21
/02
/20

Marketingul face întâlnirea/interacțiunea dintre artiști și public posibilă. Este esențial, dat fiind că artele spectacolului nu există în lipsa receptării directe de către un public prezent în proximitate. Volumul combină fondul teoretic cu câteva studii de caz și opiniile unor personalități ale lumii culturale/profesioniști cu mulți ani de experiență. Printre ei: Emil Boroghină, Constantin Chiriac, Lucian Vărșăndan, Adrian Roman, Dan Bartha-Lazăr, Vava Ștefănescu, Gilda Lazăr, Marinela Țepuș, Tamara Susoi, Maria Sârbu și Simion Buia.

16
/02
/20

Pe 12 februarie s-au împlinit 126 de ani de la nașterea uneia dintre scriitoarele cele mai cunoscute ale României interbelice. Purtând un pseudonim pe care l-a dezagreat dar care a consacrat-o, Otilia Cazimir a fost o feministă a vremii ei, dar și iubita discretă a unui alt mare poet.

09
/02
/20

În „Fata cu Leica” (Editura Art, 2019), Helena Janeczek spune extraordinara poveste a fotografei Gerda Taro, prima femeie fotograf ucisă pe front și partenera legendarului Robert Capa. O carte de neratat!

09
/02
/20

Născut pe 9 februarie 1940, la Cape Town, scriitorul sud-african J.M. Coetzee, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură (2003), împlinește astăzi 80 de ani. Cartea pe care v-o propunem este primul său roman, „Ținuturi în crepuscul” (Editura Humanitas Fiction).

06
/02
/20

Vineri, 21 februarie, la ora 19.00, la Librăria Humanitas de la Cișmigiu (Bd. Regina Elisabeta 38), va avea loc o dezbatere pornind de la volumul „Suntem dezrădăcinate. Călătoria mea şi poveştile altor fete refugiate din toată lumea”, apărut de curând la Editura Polirom, în traducerea Biancăi Alecu.

05
/02
/20

Pentru că februarie este luna iubirii (veți constata atât pe 14 februarie, cât și pe 24), ne-am gândit ce carte s-ar putea dovedi perfectă atât pentru doamne și domnișoare, cât și pentru domni. Am optat pentru „Cele zece iubiri ale lui Nishino”, de Hiromi Kawakami (Polirom, 2015, traducere din japoneză de Florin Oprina).

02
/02
/20

În cea mai nouă carte a sa, „Suntem dezrădăcinate” (Editura Polirom, 2019), Malala Yousafzai (Premiul Nobel pentru Pace, 2014) aduce laolaltă povești impresionante ale fetelor refugiate din întreaga lume.

28
/01
/20

Joi, 30 ianuarie, de la ora 19.00, librăria Humanitas de la Cișmigiu va fi gazda unui dialog despre Bucureștiul cărților și al scriitorilor. Cele două autoare ale volumului Dicționar de locuri literare bucureștene, Corina Ciocârlie și Andreea Răsuceanu, și invitații lor, criticii literari Dan C. Mihăilescu, Mihai Zamfir și Angelo Mitchievici, vor fi ghizi într-o recartografiere a orașului prin ficțiune.

28
/01
/20

Îndeobște, afacerile premiilor literare din România sunt banale și jalnice reglări de conturi între găști, se desfășoară între oameni care ar intra toți într-o debara sau într-o cabină telefonică. Certuri mari, mize mici.

27
/01
/20

Editura Humanitas Fiction vă invită miercuri, 29 ianuarie, ora 19.00, la Librăria Humanitas de la Cișmigiu (bld. Regina Elisabeta nr.38), la o seară dedicată lui Ezra Pound, poet și eseist, reprezentant de marcă al modernismului literar și unul dintre cei mai inovatori gânditori ai secolului XX. Radu Vancu, scriitor, Cosmin Ciotloș, critic literar și Denisa Comănescu, director general Humanitas Fiction vor prezenta cele două volume ale ediției coordonate de Horia – Roman Patapievici dedicate scriitorului american: Opere I.Poezii 1908 –1920, traduceri de Mircea Ivănescu și Radu Vancu, aflat la al doilea tiraj în limba română după debutul din 2015, și Opere II.ABC-ul lecturii.Ghid spre Kulthură, recent apărut și lansat în cadrul Târgului de Carte Gaudeamus 2019. În partea a doua a evenimentului, actrița Mirela Oprișor va citi din poeziile din Ezra Pound.

Page 1 of 10112345...102030...Last »