Abia acum ne-am lepădat de Satana!
https://www.ziarulmetropolis.ro/abia-acum-ne-am-lepadat-de-satana/

Generalul, senatorul, mânuitorul de icoane, tatăl şi mama vitregă a „Generaţiei de Aur”, Anghel Iordănescu face cărţile convocărilor pentru meciul cu Irlanda de Nord. Citită în cheia care trebuie, informaţia este că în proporţie de 99,9 % (adică un 6,66 întors) acesta este noul manager, director tehnic sau antrenor sub acoperire al echipei naţionale,urmând să fie ajutat de un „copil” al său.

Un articol de Nicolaie Dan (Dedes)|25 Octombrie 2014

Abia acum putem spune cu mâna la inimă, după ce am făcut trei cruci largi, că ne-am lepădat de Satana. Schimbarea e radicală, de la un antrenor cu încârligături de 6 la numărul de înmatriculare al maşinii am ajuns la un altul care are în portofel mai multe icoane decât carduri.

Din punct de vedere tehnico tactic putem afirma, fără teama de a greşi, că am scăpat de dracu şi am dat de tacsu. În fond pe cine a mai antrenat Iordănescu în ultimii opt ani? A pregătit câteva campanii electorale în ligile inferioare din Ilfov, dar astea nu se pun, din câte ştiu sunt blocate şi la casele pariuri.

Ritualul cere să spunem şi a doua oară că ne lepădăm de Satana. O zicem cu o voce îndoită. Antrenorii noştri mai de „Doamne ajută”, Mircea Lucescu, Dan Petrescu,Cosmin şi Olăroiu şi Contra sunt sunt sub contract, pe termen limitat, cu diverse echipe, deşi lasă impresia că au contracte pe viaţă cu Măria Sa banul. Liber de orice obligaţii, inclusiv morale, Mircea Rednic s-a autopropus atât de greţos încât nimeni nu a putut să-l înghită.

Fostul (Mircea Sandu) şi actualul (Răzvan Burleanu) preşedinte al FRF

Fostul (Mircea Sandu) şi actualul (Răzvan Burleanu) preşedinte al FRF

Adunăm, scădem şi vedem că nu rămânem mai cu nimic. Cu asemenea trăiri patriotice nu e de mirare că în final ,la nivel de naţională ne învârtim într-un cerc închis, în care în ultimii 20 de ani revenim obsesiv la două nume: Iordănescu şi Piţurcă. Să fie primiţi. Am pus punct deşi simţeam nevoia unui semn de întrebare.

Pentru ca lucrarea să fie desăvârşită ar trebui să zicem pentru a treia oară că ne lepădăm de Satana. O mai facem? Treacă de la noi (şi) paharul acesta. Într-un amatorism de înaltă clasă, conducerea FRF a intrat la masă, într-un joc contracronometru, cu o singură carte în mână. A mizat totul pe Asul Lucescu iar la final Burleanu ne-a arătat un Păcălici, deşi noi îl vedeam doar pe el.

Ca responsabilitatea convocării lotului pentru un meci important să nu pice pe umerii costelivi ai lui Vochin şi Chivorchian, federaţia a apelat la soluţia Iordănescu, dar modul cum a făcut-o îl jigneşte şi pe el şi pe noi. Simt uşoare şi ruşinoase regrete după Mircea Sandu. Dacă încep să-l regret şi pe Piţurcă, promit solemn să mă lepăd de fotbal!

Foto: Anghel Iordănescu, Satana – wikipedia, frf

27
/09
/19

OPINIE Rezultatele celui mai recent concurs de proiecte de film organizat de Centrul Național al Cinematografiei (CNC) au declanșat scandal. Se întâmplă aproape mereu. Motivul principal: finanțarea primită de unii regizori controversați și ocolirea unor regizori importanți. Însă de ce se ajunge aici? Și ce se poate face pe viitor?

22
/08
/19

CRONICĂ DE FILM Nu e o întâmplare că regizorul lui „Poliţist, adjectiv”, unul dintre filmele emblematice ale Noului Cinema Românesc, oferă cel mai neaşteptat lungmetraj al ultimilor ani, care poate aduce o schimbare de direcţie. „La Gomera” este o reconfirmare: Corneliu Porumboiu rămâne cel mai inventiv, surprinzător şi autoreflexiv cineast român.

23
/06
/19

OPINIE Proaspăt intrat și în cinematografele de la noi, un nou film șochează o parte a spectatorilor, care îl califică drept „scârbos” sau „odios”: „Mănușa de Aur”, cu care Fatih Akin a agitat puternic apele și la premiera mondială din competiția de la Berlin. Când am devenit atât de sensibili?

07
/05
/19

PREVIEW Cu „La Gomera”, Corneliu Porumboiu a ajuns în sfârșit acolo unde îi era locul: în Competiția de la Cannes, cel mai important festival de film. El concurează pentru Palme d`Or cu cineaști-cult ca Almodóvar, frații Dardenne, Jarmusch, Kechiche, Loach, Malick sau Tarantino. La ce să ne așteptăm?

20
/03
/19

OPINIE Pentru al doilea an consecutiv, trofeul Gopo pentru cel mai bun film ajunge la un lungmetraj care s-a remarcat în special prin succes la public, și mai puțin prin prezențe în festivaluri sau elogiile criticii. În acest caz, „Moromeții 2”, de Stere Gulea. Este reconfirmarea unei schimbări în receptarea filmului românesc.

15
/01
/19

După cum veți afla de pe această pagină, sunt un băiețel de doi ani, diagnosticat după Crăciun cu neuroblastom* (cancer – cu metastaze multiple). Știu că asta sună un pic înfricoșător, dar câtă vreme există speranțe, rămân încrezător. Iată, am reușit și o rimă, mi se mai întâmplă...

28
/12
/18

OPINIE Scris și regizat de Alfonso Cuarón, „Roma”va rămâne foarte probabil în istorie ca filmul despre care s-a discutat și s-a scris cel mai mult în 2018. Și asta chiar înainte de premiera mondială la Festivalul de la Veneția, unde a obținut, fără rezerve, Leul de Aur.

13
/12
/18

Vă mai amintiți scena finală din "Smoke" / "Fum de țigară" (1995), filmul regizat de Wayne Wang, după scenariul lui Paul Auster, faimosul scriitor new-yorkez? Aceea în care Auggie (Harvey Keitel) îi dăruiește prietenului său Paul Benjamin (William Hurt), scriitor, o minunată poveste de Crăciun. Întreaga scena este însoțită de melodia lui Tom Waits, "Innocent when you dream".

11
/12
/18

Au între 70 și 80 de ani. Sunt un cuplu. Ea vorbește, îl ghidează, îl ceartă și îl așează. El tace. Ea mă calcă de două ori pe picior, o dată se scuză, a doua oară consideră că noroiul mă prinde bine, așa că așteaptă să-i mulțumesc.

21
/11
/18

OPINIE Cum se explică succesul lui „Moromeții 2”, care pare de neoprit în drumul de a deveni cel mai vizionat film românesc cel puțin de după 2000? Am încercat să ofer cinci motive ale acestei primiri neașteptate pe care publicul român i-o oferă noului film al veteranului regizor Stere Gulea.

31
/10
/18

O fi ea ultima zi de octombrie în calendar (adică ziua în care s-au născut Alehin - șahistul, Helmut Newton – fotograful, Barbara Bel Geddes – Miss Ellie din Dallas, Bud Spencer – Piedone din film, nu cel de la primărie și, bineînțeles, Marco van Basten - fotbalistul olandez și ziua în care au murit Egon Schiele – pictorul și Federico Fellini – cineastul), dar afară e o vreme atât de frumoasă de-ți vine s-o inviți la un dans, nu alta!

15
/10
/18

Pe Vic Chesnutt* l-am văzut prima oară atunci când cei de la “Cowboy Junkies” l-au invitat să cânte cu ei pe “Trinity Revisited”. Cu pălăriuța aia ciudată, figura lui îmi amintea de Tolouse Lautrec și de Michel Petrucciani. Poate și de Peter Sellers, atunci când îl parodia pe Lautrec, în Pantera Roz.

05
/10
/18

Am văzut și eu meta-filmul lui Jude, ăla cu titlul tltr (“too long to read”, pentru cei născuți înainte de 2000). Nu că-i rău, că nu-i rău... nu că-i bun, că nici prea bun nu e... necesar nici atât... dar să mergeți să-l vedeți că ceva-ceva tot oți alege din el.

01
/10
/18

Două mâini legate de corpuri diferite mi-au întins azi nişte fluturași din care aflam că e foarte posibil să îmi pierd copilul pentru că îl vor lua homosexualii. Bună treabă, în acest caz, strict particular, având în vedere că e majoră și fată, cel mult niște lesbiene îmi pot destructura familia. Dar asta e altă discuție.

25
/09
/18

Obosit, neras, încercănat, bărbatul de aproximativ 30 de ani intenși vorbește la telefon. Are căștile în urechi, dar cine știe cum a reușit să aranjeze lucrurile astfel încât tot ce vorbește partenerul lui de flecăreală să se audă și la difuzorul telefonului, ca să fie auditoriul la curent cu întreaga convorbire. Căștile îi blochează bine canalele auditive, așa că vorbește foarte tare.

Page 1 of 1112345...10...Last »