Abia acum ne-am lepădat de Satana!
https://www.ziarulmetropolis.ro/abia-acum-ne-am-lepadat-de-satana/

Generalul, senatorul, mânuitorul de icoane, tatăl şi mama vitregă a „Generaţiei de Aur”, Anghel Iordănescu face cărţile convocărilor pentru meciul cu Irlanda de Nord. Citită în cheia care trebuie, informaţia este că în proporţie de 99,9 % (adică un 6,66 întors) acesta este noul manager, director tehnic sau antrenor sub acoperire al echipei naţionale,urmând să fie ajutat de un „copil” al său.

Un articol de Nicolaie Dan (Dedes)|25 octombrie 2014

Abia acum putem spune cu mâna la inimă, după ce am făcut trei cruci largi, că ne-am lepădat de Satana. Schimbarea e radicală, de la un antrenor cu încârligături de 6 la numărul de înmatriculare al maşinii am ajuns la un altul care are în portofel mai multe icoane decât carduri.

Din punct de vedere tehnico tactic putem afirma, fără teama de a greşi, că am scăpat de dracu şi am dat de tacsu. În fond pe cine a mai antrenat Iordănescu în ultimii opt ani? A pregătit câteva campanii electorale în ligile inferioare din Ilfov, dar astea nu se pun, din câte ştiu sunt blocate şi la casele pariuri.

Ritualul cere să spunem şi a doua oară că ne lepădăm de Satana. O zicem cu o voce îndoită. Antrenorii noştri mai de „Doamne ajută”, Mircea Lucescu, Dan Petrescu,Cosmin şi Olăroiu şi Contra sunt sunt sub contract, pe termen limitat, cu diverse echipe, deşi lasă impresia că au contracte pe viaţă cu Măria Sa banul. Liber de orice obligaţii, inclusiv morale, Mircea Rednic s-a autopropus atât de greţos încât nimeni nu a putut să-l înghită.

Fostul (Mircea Sandu) şi actualul (Răzvan Burleanu) preşedinte al FRF

Fostul (Mircea Sandu) şi actualul (Răzvan Burleanu) preşedinte al FRF

Adunăm, scădem şi vedem că nu rămânem mai cu nimic. Cu asemenea trăiri patriotice nu e de mirare că în final ,la nivel de naţională ne învârtim într-un cerc închis, în care în ultimii 20 de ani revenim obsesiv la două nume: Iordănescu şi Piţurcă. Să fie primiţi. Am pus punct deşi simţeam nevoia unui semn de întrebare.

Pentru ca lucrarea să fie desăvârşită ar trebui să zicem pentru a treia oară că ne lepădăm de Satana. O mai facem? Treacă de la noi (şi) paharul acesta. Într-un amatorism de înaltă clasă, conducerea FRF a intrat la masă, într-un joc contracronometru, cu o singură carte în mână. A mizat totul pe Asul Lucescu iar la final Burleanu ne-a arătat un Păcălici, deşi noi îl vedeam doar pe el.

Ca responsabilitatea convocării lotului pentru un meci important să nu pice pe umerii costelivi ai lui Vochin şi Chivorchian, federaţia a apelat la soluţia Iordănescu, dar modul cum a făcut-o îl jigneşte şi pe el şi pe noi. Simt uşoare şi ruşinoase regrete după Mircea Sandu. Dacă încep să-l regret şi pe Piţurcă, promit solemn să mă lepăd de fotbal!

Foto: Anghel Iordănescu, Satana – wikipedia, frf

15
/02
/16

Avem o istorie împreună – Londra și cu mine. Aici am petrecut primul meu Revelion departe de România, m-am perindat pe străzile sale până la epuizare, la întoarcerea în București am ajuns direct la spital, cu salvarea, a fost foarte frumos. 

13
/02
/16

Actorul şi regizorul Alexandru Nagy este nepotul actorului George Ivaşcu şi al regizoarei Alice Barb. Într-o scrisoare publicată de Ziarul Metropolis, în preajma zilelor de naştere ale celor doi artişti (Alice Barb este născută pe 14 februarie, iar George Ivaşcu pe 15 februarie), Alex Nagy arată cum l-au influenţat aceştia ca oameni apropiaţi, dar şi cum i-au modelat la început de drum cariera.

12
/02
/16

Tanti Geta a primit de la copii un smartphone. „Un chin pe bani”. E un ACER de 5 inch. „Ager de-un lat de palmă”. E destul de greu de manevrat. „E imposibil să faci ceva cu el, ia de vezi”.

27
/01
/16

Recunosc din start că am o slăbiciune pentru actorul Florin Piersic. Am devenit ținta glumelor familiei pentru că ori de câte ori îl văd la TV, într-un film, o piesă de teatru, emisiune de vorbăraie, suspend orice activitate, confisc telecomanda și mă lățesc pe canapea.

20
/01
/16

Ultima zăpadă căzută mi-a adus un motiv de bucurie. Lucrurile se schimbă în bine, cel puțin în ceea ce îi privește pe vecinii mei. De aproape un deceniu deszăpezesc aleea, destul de lungă – arareori ajutat – de la intrarea în imobilul în care locuiesc.

21
/12
/15

În vremea în care în satele de pe malul Argeșului, portocalele și bananele erau semn clar că se sfârșește anul, curentul electric era un adevărat lux, la fel ca și pâinea, iar o noapte de program TV reprezenta un miracol, oamenii încă erau legați cu fire nevăzute de obiceiuri străvechi. Și ce obicei putea fi mai de căpătâi în acea perioadă de mare puținătate a hranei decât tăiatul porcului.

18
/12
/15

Când prietenii de la Ziarul Metropolis mi-au solicitat un Top 3 al cărților citite în 2015 le-am mulțumit pentru încredere. Faptul că cineva încă te bănuiește că ai citit 3 cărți într-un an e semn de mare prețuire. Nu puteam să le înșel așteptările, așa că în ultimele ore am lecturat 3 cărți... exact acelea care îmi plăcuseră cel mai mult înainte de solicitare.

16
/12
/15

Numele meu este Radu Popescu. Am absolvit Regie Teatru la UNATC în 2007 și Masterul de Dramaturgie al aceleiași Facultăți în 2009. Cum n-am avut norocul să mă număr printre puținii norocoși care s-au făcut remarcați la absolvire, n-am reușit să intru în „circuit” prin teatrele de stat, iar o a doua șansă nu mi s-a dat niciodată. Așa că singura cale posibilă a fost teatrul independent, pentru că am vrut cu orice preț să fac Teatru.

13
/11
/15

Povestea a început cu 29 de ani în urmă*. Am ratat o excursie la munte şi, ca să nu rămân supărat, am fost dus de tatăl meu la film, la Casa de Cultură din Găeşti. Aşa am pătruns în lumea cinematografelor. Îmi amintesc că primul meu film a fost Superman. Din acel moment, împreună cu Dede senior (amator de filme şi fan Spencer Tracy) am cunoscut una din cele mai mari distracţii ale acelor vremuri, mersul la cinema.

27
/10
/15

În clarobscur și acorduri de muzică clasică, în decorul format din niște scaune, o măsuță, un pian și un sfeșnic cu o lumânare, și-a început Ion Caramitru conferința „Fals proiect de doctorat”, în Sala Media a Teatrului Național din București - un fel de atelier de rostire a poeziei. A fost prima conferință din cadrul Festivalului Național de Teatru – ediția a 25-a.

22
/10
/15

Romanii i-au învins, din nou pe geto-daci duminică seara, între orele 20.30 și 22.30. Totul este oficial, o spun și audiențele TV. Pe Pro TV, în acest interval orar, a rulat fin, digital și chiar HD, filmul „Pompeii”, iar pe TVR 2, dacii ultrabărboși și cețoși rădeau tot în pelicula „Burebista”.

12
/10
/15

Festivalul George Enescu a tras cortina de final luna trecută, pe 20 septembrie. A fost un tur de forţă pentru melomani şi specialişti în ediţia 22, cu tot atâtea zile, 22, de concerte unu şi unu.

28
/09
/15

Royal Concertgebouw Orchestra (RCO) şi Berliner Philharmoniker sunt considerate cele mai bune orchestre din lume. Dacă vorbiţi cu cineva din domeniul muzical sau răsfoiţi un articol de specialitate, aceste două orchestre, veţi vedea, primesc majoritatea laurilor. Şi, „în-cântare’’ mare, ambele au fost prezente pe scena Festivalului George Enescu de anul acesta.

25
/09
/15

Semnele norocului pot apărea când te aștepți mai puțin. Vă spun din experiența recentă. În timp ce mă îndreptam cu pași șovăitori spre un spectacol cu accente de thriller socio-economic, cunoscut sub numele de „ședință cu părinții”, semnele norocului s-au arătat de trei ori în mai puțin de 500 de metri, o vrabie și doi guguștiuci eliberându-și intestinele fix în capul meu.

23
/09
/15

Oamenii au nevoie de speranță. Să poată spune:„ uite că se poate” și viața ne arată de foarte multe ori că se poate să crezi că totul s-a sfârșit pentru tine și să constați că viața abia începe. Se poate să nu ai cele mai bune dotări posibile, dar să te trezești că excelezi în mai multe planuri. Ne plac exemplele, iar Julio Iglesias este un exemplu.

21
/09
/15

Astăzi, Leonard Cohen împlinește optzeci și unu de ani, și asta ar trebui să fie de-ajuns pentru a ne tulbura, dar bineînțeles că nu se va întâmpla întocmai așa, ba chiar dimpotrivă, fiindcă nu e tocmai secolul poeziei, fie ea și cântată lin, cu o voce gravă, cumplită, lin, pe înțelesul tuturor celor care pot, totuși, să înțeleagă ceva din iubire, deci din viață.

Pagina 7 din 11« Prima...56789...Ultima »