Actrița Ada Navrot: „Teatrul Metropolis este o gură de oxigen pentru orice actor cu contract permanent într-un teatru”
https://www.ziarulmetropolis.ro/actrita-ada-navrot-teatrul-metropolis-este-o-gura-de-oxigen-pentru-orice-actor-cu-contract-permanent-intr-un-teatru/

Ada Navrot nu mai joacă în niciun spectacol la Metropolis. Dar aici a fost primul teatru în care s-a angajat. Era 1995 şi Metropolisul se numea pe atunci Teatrul Mundi.

Un articol de Andrei Crăciun|24 septembrie 2019

Apoi a participat la rebotezarea teatrului din 2007 și a jucat în primul spectacol de la noul Metropolis: în Agamemnon. Ultima dată a jucat la Metropolis în Peretele de Lia Bugnar, chiar anul trecut.

Ada, în ce spectacole mai joci dumneata la Teatrul Metropolis, în ce spectacole ai jucat în trecerea timpului? Care e povestea lor?
În acest moment nu joc în niciun spectacol la Teatrul Metropolis. Întâmplarea face că am jucat în „Agamemnon” de Rodrigo Garcia în regia lui Radu Nica. În 2007. A fost primul spectacol al teatrului nou numit Metropolis. Îmi amintesc că am participat la botezarea lui. Domnul Ivașcu trecea pe la repetițiile noastre să ne întrebe ce părere avem… Au fost mai mult variante, dar a câștigat Metropolis. Prin 2018 am jucat de vreo câteva ori în „Peretele” de Lia Bugnar. Cu Lia am fost colege de Academie la clasa doamnei Sanda Manu. Apoi am jucat „Matrimoniale”, scris de ea. Se joacă și astăzi. Teatrul Metropolis, fost Teatrul Mundi, a fost primul teatru în care am fost angajată. În 1995. Nu seamănă deloc cu ce este astăzi. Mai tare mă leagă amintirea spectacolului în care n-am jucat – „Poate Eleonora” de Gellu Naum, în regia lui Alexandru Tocilescu. A făcut ceva vâlvă la vremea lui. N-am jucat pentru că m-am îndrăgostit și am plecat la Paris.

Ce a însemnat (înseamnă) Teatrul Metropolis în cariera dumneavoastră?
Teatrul Metropolis este o gură de oxigen pentru orice actor cu contract permanent într-un teatru și o pâine pentru actorul independent.

Unde să venim să te vedem în această frumoasă nouă stagiune? Ce planuri de viitor aveți? Cu marele ecran – ceva?
Cel mai mult joc la Nottara, unde sunt angajată permanent. Multe spectacole. Printre care „Despre olteni, cu dragoste”, „Figaro”, „Praf de stele”; cel mai nou – „Cumetrele”. Mai joc la Teatrul Dramaturgilor Români – „Infractorii”. Am multe visuri legate de marele ecran, dar în prezent nu știu dacă marele ecran are cu mine. Și nici micul ecran, care nu e de disprețuit. În prezent trăiesc cu speranța că îmi voi spori plăcerea de a face teatru, mult zdruncinată de evenimente care n-au legătură cu teatrul.

„Infractorii”

Ca spectator ai umblat pe la Metropolis – ce ai constat, ce are special acest teatru în peisajul autohton?
Teatrul Metropolis este un spațiu modern, extravagant chiar, în comparație cu altele. Mă uimește varietatea repertoriului.

Cum a fost pentru teatrul românesc și pentru dumneavoastră îndeosebi anul acesta care se va încheia (deja!) nu peste mult timp?

Anul acesta învăț să mă ocup de lucruri care contează și m-aș bucura să mă întâlnesc cu un proiect de suflet.

Teatrul Metropolis este un spațiu modern, extravagant chiar, în comparație cu altele. Mă uimește varietatea repertoriului. (Ada Navrot, actriță)

19
/04
/17

Poetul Claudiu Komartin (33 de ani) ține în viață un cenaclu – Institutul Blecher. Și o editură care publică poezie – Casa de Editură Max Blecher. Claudiu Komartin, din Berceni. Trăiește între poeți și pentru poezie. Către viitor se uită, așa cum e și firesc, în ordinea poetică a lumii, cu scepticism.

18
/04
/17

INTERVIU Am stat de vorbă cu cineastul și profesorul universitar Copel Moscu, inițiatorul și directorul Cinepolitica, despre ce înseamnă un film politic, despre rolul unui astfel de festival și despre atracțiile noii ediții, care începe joi, la București, cu ultimul film al lui Andrzej Wajda, „Imaginea de apoi”.

28
/03
/17

Inițial: politehnist, masterand în științe umaniste, inginer de telecomunicații, IT-stul din cei ”10 pentru România”. Apoi – ruptură de destin și devine dans-actor în trupa lui Dan Puric, colaborator al lui Gigi Căciuleanu, elev al lui Andrei Șerban, participant și premiant în festivaluri din țară și străinătate, bursier al celebrului Actors Studio din New York și mereu un work in progress.

21
/03
/17

INIȚIATIVĂ Teatrul Metropolis, condus de George Ivaşcu, propune, la zece ani de la înfiinţare, un spectacol aniversar, în care vor juca zece actori de până în 30 de ani, selectaţi de maeştri ai scenei româneşti de astăzi în cadrul Galei Metropolis 10 ani, eveniment care a avut loc pe 14 decembrie 2016.

19
/03
/17

Scurt interviu cu Paul Negoescu, regizorul comediei „Două lozuri”, nominalizat în acest an la Premiile Gopo, la categoriile „Cel mai bun film” și „Cel mai bun scenariu”.

17
/03
/17

Ambasadoare a campaniei „Artiștii pentru artiști”, inițiată de UNITER, Dorina Chiriac vă invită la teatru. Ea joacă rolul principal în “Micul Prinț”, la Teatrul de Comedie, în seara aceasta, de la ora 19.00. Cumpărând bilete la spectacol, contribuiți la fondul de ajutorare a artiștilor în vârstă și în dificultate.

15
/03
/17

Judith State este Sandra din filmul „Sieranevada”, în regia lui Cristi Puiu, fapt care îi aduce o nominalizare la Premiile Gopo pentru „Cea mai bună actriță într-un rol secundar”. Însă Judith State nu este actriță, ea vine din zona dansului. Cum se împacă, așadar, filmul și dansul contemporan?

15
/03
/17

Face parte din generaţia tânără de actori şi a absolvit Facultatea de Teatru de la Universitatea, Iaşi, la clasa profesorului Sergiu Tudose, în 2003. A debutat ca actor la Teatrul Național din Târgu Mureş. Colaborează permanent cu Teatrul "Tony Bulandra" din Targoviște, Teatrul “L.S. Bulandra” din București și urmează să joace la Teatrul Metropolis din București, în spectacolul “Histerical blindness”, în regia lui Cristi Juncu, spectacol care se află deja în repetiții și care va avea premiera în primăvara lui 2017.