Acuze grave la Muzeul Național al Țăranului Român. Ce spune directorul MNȚR?
https://www.ziarulmetropolis.ro/acuze-grave-la-muzeul-national-al-taranului-roman-ce-spune-directorul-mntr/

Un grup de specialişti de la Muzeul Naţional al Țăranului Român acuză „situaţia dezolantă” în care a ajuns instituţia, după ce, în anul 1996, aceasta a fost distinsă cu premiul Muzeul European al Anului.

Un articol de Petre Ivan|3 august 2016

Semnatarii au transmis două memorii Ministerului Culturii, pe 6 mai și 12 iulie, rămase până astăzi fără răspuns. Specialiștii MNȚR reclamă o serie de „grave” disfuncții manageriale care au caracterizat întregul mandat de director al lui Virgil Nițulescu.

Ei acuză ignorarea „sistematică” a deciziilor Consiliului de Administrație și ale Consiliului Științific; organizarea de proiecte expoziționale externe fără consultarea prealabilă a specialiștilor sau împotriva avizului negativ al acestora; lipsa de transparență în cheltuirea bugetului muzeului; angajarea cu contract de colaborare a soției lui Virgil Nițulescu; însușirea premiului acordat muzeului la Gala Premiilor Radio România Cultural 2015 în valoare de 1.500 lei; organizarea de târguri săptămânale care prin structura de bazar/talcioc/bâlci sunt total inadecvate unei instituții muzeale de anvergură națională.

De asemenea, semnatarii scrisorii reclamă faptul că târgurile nu respectă normele ISU și normele de protecție a patrimoniului, întreținând foc deschis (pentru grătar) lângă biserica de lemn, monument istoric de secolul al XVIII-lea; editarea unor publicații externe cu bugete supradimensionate față de bugetele publicațiilor interne; pierderea de către specialiștii muzeului, prin decizia managerului, a dreptului de vot în Consiliul Științific; alterarea tipului de comunicare și identitate vizuală specific muzeului.

Potrivit specialiștilor de la MNȚR, „proiectul de management cu care dl. Virgil Nițulescu a câștigat acum 6 ani directoratul Muzeului nu a fost niciodată făcut public și nici adus la cunoștința membrilor Consiliului Științific sau membrilor Consiliului de Administrație”.

Specialiștii Muzeului Țăranului se alătură scrisorii deschise semnate deja de 500 membri ai societății civile și personalități ale lumii culturale și cer premierului Dacian Cioloș să intervină pentru revenirea la un management profesionist al uneia dintre cele mai importante instituții culturale ale României. –  se arată în scrisoare.

Purtătorul de cuvânt al Executivului, Liviu Iolu, a anunțat miercuri că se fac verificări în ceea ce privește modalitatea de desfășurare a concursului privind postul de director general al Muzeului Țăranului Român.

Potrivit purtătorului de cuvânt al Executivului, în funcție de concluziile raportului, Ministerul Culturii va dispune în consecință.

Nițulescu neagă acuzațiile aduse

Virgil Nitulescu, directorul Muzeului Taranului Român

Virgil Nitulescu, directorul Muzeului Taranului Român

Directorul general al Muzeului Național al Țăranului Român (MNȚR), Virgil Ștefan Nițulescu, neagă acuzațiile care i se aduc de către un grup de specialiști din cadrul instituției pe care o conduce referitoare la disfuncțiile manageriale și spune că nu este de acord cu acestea.

Este o părere strict personală. Evident că eu nu sunt de acord cu nimic din ce se scrie în acea scrisoare. –  (Virgil Ștefan Nițulescu, Directorul general al Muzeului Național al Țăranului Român)

Întrebat despre verificările privind modalitatea de desfășurare a concursului pentru postul de director general al Muzeului Țăranului Român, Virgil Ștefan Nițulescu a refuzat să comenteze.

Aproximativ 100 de reprezentanți ai societății civile — între care Andrei Pleșu, Mircea Cărtărescu, Ștefan Agopian, Theodor Paleologu — dar și angajați ai muzeului i-au adresat, luni, o scrisoare deschisă premierului Dacian Cioloș în care reclamă „managementul impropriu” de la MȚR, dar și rezultatul ultimului concurs pentru ocuparea postului de director al instituției.

Foto: Muzeul Național al Țăranului Român (MNȚR), Virgil Ștefan Nițulescu – facebook, wikipedia

27
/04
/23

Cea de-a IX-a ediție a Festivalului Internațional de Arhitectură și Design Concéntrico se va desfășura, în perioada 27 aprilie - 2 mai 2023, în orașul Logroño (Spania), iar România va fi din nou prezentă, cu instalația „Fresaˮ/„Căpșunăˮ, realizată de arhitecta Oana Stănescu. Participarea României la această ediție a Festivalului este susținută de Institutul Cultural Român de la Madrid, partener al Festivalului, cu sprijinul Uniunii Arhitecților din România.

25
/04
/23

Fundația Art Encounters din Timişoara, oraş care este Capitala Europeană a Culturii în acest an, găzduieşte expoziția "Adrian Ghenie - Corpul imposibil", ce conține o serie de desene și câteva picturi tulburătoaere, inspirate din izolarea din perioada pandemiei.

24
/04
/23

„Albinele Mării Negre” de Vasile Rață este a doua expoziție din seria „Window to Europe” de la Arbor.art.room, care-și propune ca de-a lungul acestui an să promoveze artiști cu rădăcini basarabene, care și-au început cariera la sfârșitul anilor ’80 și începutul anilor ’90. Acela a fost momentul prăbușirii cortinei de fier și al deschiderii de noi oportunități în spațiul occidental.

20
/04
/23

Spotlight – Bucharest International Light Festival revine între 21 şi 23 aprilie la Bucureşti cu noi experienţe şi locaţii în premieră. Cea de-a şaptea ediţie Spotlight Festival se numeşte ”Geometry of the City” şi transformă Calea Victoriei şi ARCUB – Hanul Gabroveni prin spectacole de video mapping, proiecţii de lumină şi instalaţii multimedia din Franţa, Austria, Ungaria şi România.

20
/04
/23

Expoziția colectivă centrală Chronic desire – Sete cronică, inaugurată odată cu Deschiderea Timișoara 2023 – Capitală Europeană a Culturii, va avea finisajul în acest sfârșit de săptămână. Evenimentul ce se va desfășura pe parcursul a trei zile va conține ateliere, dezbateri, performance, tururi ghidate și concerte care intră în dialog cu sau activează lucrările din expoziție.

10
/04
/23

La începutul lunii, ca într-un city break în care au devorat tot ce se putea în materie de artă contemporană, mai mulți membri ai Comisiei pentru Cultură și Educație (CULT) din Parlamentul European au văzut tot ce are de oferit Timișoara în prezent, în muzee, săli de spectacol și spații neconvenționale. Expresia redundantă, care a fost rostită de mai mulți parlamentari europeni a fost: „Cum putem să ajutăm“?