Acuze grave la Muzeul Național al Țăranului Român. Ce spune directorul MNȚR?
https://www.ziarulmetropolis.ro/acuze-grave-la-muzeul-national-al-taranului-roman-ce-spune-directorul-mntr/

Un grup de specialişti de la Muzeul Naţional al Țăranului Român acuză „situaţia dezolantă” în care a ajuns instituţia, după ce, în anul 1996, aceasta a fost distinsă cu premiul Muzeul European al Anului.

Un articol de Petre Ivan|3 august 2016

Semnatarii au transmis două memorii Ministerului Culturii, pe 6 mai și 12 iulie, rămase până astăzi fără răspuns. Specialiștii MNȚR reclamă o serie de „grave” disfuncții manageriale care au caracterizat întregul mandat de director al lui Virgil Nițulescu.

Ei acuză ignorarea „sistematică” a deciziilor Consiliului de Administrație și ale Consiliului Științific; organizarea de proiecte expoziționale externe fără consultarea prealabilă a specialiștilor sau împotriva avizului negativ al acestora; lipsa de transparență în cheltuirea bugetului muzeului; angajarea cu contract de colaborare a soției lui Virgil Nițulescu; însușirea premiului acordat muzeului la Gala Premiilor Radio România Cultural 2015 în valoare de 1.500 lei; organizarea de târguri săptămânale care prin structura de bazar/talcioc/bâlci sunt total inadecvate unei instituții muzeale de anvergură națională.

De asemenea, semnatarii scrisorii reclamă faptul că târgurile nu respectă normele ISU și normele de protecție a patrimoniului, întreținând foc deschis (pentru grătar) lângă biserica de lemn, monument istoric de secolul al XVIII-lea; editarea unor publicații externe cu bugete supradimensionate față de bugetele publicațiilor interne; pierderea de către specialiștii muzeului, prin decizia managerului, a dreptului de vot în Consiliul Științific; alterarea tipului de comunicare și identitate vizuală specific muzeului.

Potrivit specialiștilor de la MNȚR, „proiectul de management cu care dl. Virgil Nițulescu a câștigat acum 6 ani directoratul Muzeului nu a fost niciodată făcut public și nici adus la cunoștința membrilor Consiliului Științific sau membrilor Consiliului de Administrație”.

Specialiștii Muzeului Țăranului se alătură scrisorii deschise semnate deja de 500 membri ai societății civile și personalități ale lumii culturale și cer premierului Dacian Cioloș să intervină pentru revenirea la un management profesionist al uneia dintre cele mai importante instituții culturale ale României. –  se arată în scrisoare.

Purtătorul de cuvânt al Executivului, Liviu Iolu, a anunțat miercuri că se fac verificări în ceea ce privește modalitatea de desfășurare a concursului privind postul de director general al Muzeului Țăranului Român.

Potrivit purtătorului de cuvânt al Executivului, în funcție de concluziile raportului, Ministerul Culturii va dispune în consecință.

Nițulescu neagă acuzațiile aduse

Virgil Nitulescu, directorul Muzeului Taranului Român

Virgil Nitulescu, directorul Muzeului Taranului Român

Directorul general al Muzeului Național al Țăranului Român (MNȚR), Virgil Ștefan Nițulescu, neagă acuzațiile care i se aduc de către un grup de specialiști din cadrul instituției pe care o conduce referitoare la disfuncțiile manageriale și spune că nu este de acord cu acestea.

Este o părere strict personală. Evident că eu nu sunt de acord cu nimic din ce se scrie în acea scrisoare. –  (Virgil Ștefan Nițulescu, Directorul general al Muzeului Național al Țăranului Român)

Întrebat despre verificările privind modalitatea de desfășurare a concursului pentru postul de director general al Muzeului Țăranului Român, Virgil Ștefan Nițulescu a refuzat să comenteze.

Aproximativ 100 de reprezentanți ai societății civile — între care Andrei Pleșu, Mircea Cărtărescu, Ștefan Agopian, Theodor Paleologu — dar și angajați ai muzeului i-au adresat, luni, o scrisoare deschisă premierului Dacian Cioloș în care reclamă „managementul impropriu” de la MȚR, dar și rezultatul ultimului concurs pentru ocuparea postului de director al instituției.

Foto: Muzeul Național al Țăranului Român (MNȚR), Virgil Ștefan Nițulescu – facebook, wikipedia

14
/12
/20

Până pe 28 martie 2021, Muzeul Național de Artă al României prezintă expoziția temporară Piranesi. Arhitecturi și fantasme, deschisă din 5 decembrie 2020. Expoziția aniversează 300 de ani de la nașterea artistului Giovanni Battista Piranesi (1720 – 1778) și este realizată de curatorul Cosmin Ungureanu, din cadrul Secției de Artă Europeană a MNAR, anunță organizatorii.

12
/12
/20

Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” organizează în perioada 12-20 decembrie 2020, în zilele de weekend – 12, 13, 19 și 20 decembrie – evenimentul Am venit să colindăm „Florile Dalbe”.

04
/12
/20

Pe 8 decembrie 2020, începând cu ora 13:00, în foaierul Sălii Mari a Teatrului Național „I.L.Caragiale” din București, va avea loc primul eveniment de promovare din cadrul Proiectului „Expoziție inovativă cu bunuri restaurate din colecția Muzeului Teatrului Național București”, proiect finanțat prin Granturile SEE 2014-2021 în cadrul Programului RO-CULTURA.

03
/12
/20

Muzeul Național de Artă Contemporană al României se alătură colegilor din Rețeaua Națională a Muzeelor din România, instituțiilor culturale non-guvernamentale și creatorilor independenți, manifestându-și dezacordul cu strategiile promovate de Visarta pentru a consolida cadrul a ceea ce se urmărește în mod implicit a deveni un monopol asupra gestionării drepturilor percepture din comunicarea publică a operelor de artă vizuală.

27
/11
/20

Galeria Estopia București deschide astăzi expoziția „Not Natural”, de Andrada Feșnic. La aproape doi ani de la prima expoziție solo a artistei la Estopia – care a coincis atunci chiar cu deschiderea galeriei – Andrada Feșnic revine la București cu o nouă serie de lucrări realizate integral pe durata ultimului an.

27
/11
/20

Libertatea, egalitatea și democrația sunt printre cele mai puternice valori ale lumii contemporane. Însă lucrurile nu au stat întotdeauna așa și, din păcate, istoria ne demonstrează că, timp de sute de ani, omenirea a reprimat potențialul intelectual a jumătate din populație prin constrângerea femeilor.

16
/11
/20

O expoziție de grup atipică, The Domino Effect (21 noiembrie 2020 – 6 februarie 2021) aduce în spațiul galeriei Gaep 13 lucrări selectate exclusiv de artiști, printr-o reacție în lanț: de la Răzvan Anton și până la Ignacio Uriarte, fiecare artist al galeriei a ales o lucrare de la următorul artist în ordine alfabetică.