Acuze grave la Muzeul Național al Țăranului Român. Ce spune directorul MNȚR?
https://www.ziarulmetropolis.ro/acuze-grave-la-muzeul-national-al-taranului-roman-ce-spune-directorul-mntr/

Un grup de specialişti de la Muzeul Naţional al Țăranului Român acuză „situaţia dezolantă” în care a ajuns instituţia, după ce, în anul 1996, aceasta a fost distinsă cu premiul Muzeul European al Anului.

Un articol de Petre Ivan|3 august 2016

Semnatarii au transmis două memorii Ministerului Culturii, pe 6 mai și 12 iulie, rămase până astăzi fără răspuns. Specialiștii MNȚR reclamă o serie de „grave” disfuncții manageriale care au caracterizat întregul mandat de director al lui Virgil Nițulescu.

Ei acuză ignorarea „sistematică” a deciziilor Consiliului de Administrație și ale Consiliului Științific; organizarea de proiecte expoziționale externe fără consultarea prealabilă a specialiștilor sau împotriva avizului negativ al acestora; lipsa de transparență în cheltuirea bugetului muzeului; angajarea cu contract de colaborare a soției lui Virgil Nițulescu; însușirea premiului acordat muzeului la Gala Premiilor Radio România Cultural 2015 în valoare de 1.500 lei; organizarea de târguri săptămânale care prin structura de bazar/talcioc/bâlci sunt total inadecvate unei instituții muzeale de anvergură națională.

De asemenea, semnatarii scrisorii reclamă faptul că târgurile nu respectă normele ISU și normele de protecție a patrimoniului, întreținând foc deschis (pentru grătar) lângă biserica de lemn, monument istoric de secolul al XVIII-lea; editarea unor publicații externe cu bugete supradimensionate față de bugetele publicațiilor interne; pierderea de către specialiștii muzeului, prin decizia managerului, a dreptului de vot în Consiliul Științific; alterarea tipului de comunicare și identitate vizuală specific muzeului.

Potrivit specialiștilor de la MNȚR, „proiectul de management cu care dl. Virgil Nițulescu a câștigat acum 6 ani directoratul Muzeului nu a fost niciodată făcut public și nici adus la cunoștința membrilor Consiliului Științific sau membrilor Consiliului de Administrație”.

Specialiștii Muzeului Țăranului se alătură scrisorii deschise semnate deja de 500 membri ai societății civile și personalități ale lumii culturale și cer premierului Dacian Cioloș să intervină pentru revenirea la un management profesionist al uneia dintre cele mai importante instituții culturale ale României. –  se arată în scrisoare.

Purtătorul de cuvânt al Executivului, Liviu Iolu, a anunțat miercuri că se fac verificări în ceea ce privește modalitatea de desfășurare a concursului privind postul de director general al Muzeului Țăranului Român.

Potrivit purtătorului de cuvânt al Executivului, în funcție de concluziile raportului, Ministerul Culturii va dispune în consecință.

Nițulescu neagă acuzațiile aduse

Virgil Nitulescu, directorul Muzeului Taranului Român

Virgil Nitulescu, directorul Muzeului Taranului Român

Directorul general al Muzeului Național al Țăranului Român (MNȚR), Virgil Ștefan Nițulescu, neagă acuzațiile care i se aduc de către un grup de specialiști din cadrul instituției pe care o conduce referitoare la disfuncțiile manageriale și spune că nu este de acord cu acestea.

Este o părere strict personală. Evident că eu nu sunt de acord cu nimic din ce se scrie în acea scrisoare. –  (Virgil Ștefan Nițulescu, Directorul general al Muzeului Național al Țăranului Român)

Întrebat despre verificările privind modalitatea de desfășurare a concursului pentru postul de director general al Muzeului Țăranului Român, Virgil Ștefan Nițulescu a refuzat să comenteze.

Aproximativ 100 de reprezentanți ai societății civile — între care Andrei Pleșu, Mircea Cărtărescu, Ștefan Agopian, Theodor Paleologu — dar și angajați ai muzeului i-au adresat, luni, o scrisoare deschisă premierului Dacian Cioloș în care reclamă „managementul impropriu” de la MȚR, dar și rezultatul ultimului concurs pentru ocuparea postului de director al instituției.

Foto: Muzeul Național al Țăranului Român (MNȚR), Virgil Ștefan Nițulescu – facebook, wikipedia

28
/05
/18

Strada Mătăsari este cunoscută în capitală ca fiind strada unde prostituatele ieșeau „la lucru” pe înserat. Ideea festivalului Femei pe Mătăsari, fondat de Iulian Văcărean, a fost să facă această stradă cunoscută pentru lucruri mult mai pozitive, să invite femei și bărbați, organizații, să-și prezinte ideile și să le dea oamenilor ceva creativ în schimbul unei imagini de „strada unde totul este pierdut”.

25
/05
/18

Artistul român Hamid-Nicola Katrib își va împărtăși una dintre viziunile sale asupra artei moderne într-un cadru urban, părăsit și uitat de timp, care va anima locația într-o viziune suprarealistă plină de emoții. Amprenta artistului, atent conturată în Big Bang - vernisajul pe care îl pregătește pentru data de 7 iunie 2018, se va reflecta în 11 tablouri suprarealiste pictate de acesta în ulei, însă vedeta serii va fi instalația denumită „The End”.

24
/05
/18

Pe durata Festivalului Internaţional de Film Transilvania (25 mai - 3 iunie), Ziarul Metropolis vă va ține la curent cu cele mai importante evenimente de la Cluj.

22
/05
/18

Între 20 și 29 aprilie, la hub-ul cultural POINT a avut loc NOVA, festival de noi tehnologii în artele performative. La invitația POINT, peste 30 de creatori și artiști români și internaționali au ținut workshopuri, conferințe, performance-uri.

18
/05
/18

Se împlinesc, astăzi, 630 de ani de la sfinţirea Mănăstirii Cozia, construită pe vremea lui Mircea cel Bătrân, la îndemnul Sfântului Cuvios Nicodim de la Tismana, duhovnic al lui Mircea „întru cele Dumnezeieşti”. La Mănăstirea Cozia a luat fiinţă prima şcoală de copişti şi caligrafi din Ţara Românească şi tot acolo a trăit şi primul imnograf român, Filotei, mare logofăt al Țării Românești.

17
/05
/18

Joi, 17 iunie, în ziua Înălțării Domnului, România va sărbători și Ziua Eroilor. Cu această ocazie, vor fi organizate 172 de evenimente-sincron în diferite comunități (sate, comune, orașe, consilii județene, școli, licee, muzee, biblioteci, universități, asociații culturale și sociale, teatre, mănăstiri) din România și din Republica Moldova, având ca scop omagierea eroilor veterani și a foștilor deținuți politici, care au contribuit prin sacrificiul lor la crearea și menținerea României pentru noi, cei de astăzi, și pentru generațiile următoare.

16
/05
/18

În seara de 19 mai, cu ocazia celei de-a 14-a ediţii a evenimentului "Noaptea Muzeelor", publicul din întreaga ţară va avea posibilitatea de a vizita aproximativ 180 de muzee şi de a beneficia de pe urma unor activităţi culturale şi curatoriale propuse de peste 40 de prieteni ai muzeelor.

15
/05
/18

One Night Gallery, cea mai inovatoare galerie de artă vizuală din România, se extinde pentru cea de-a cincea ediție cu o expoziție intinerantă în care arta vine mai aproape de spectatori, într-o experienţă multisenzorială care foloseşte realitatea virtuală, realitatea augmentată și videomappingul. Pe data de 19 mai, Samsung aduce One Night Gallery la Teatrul Odeon, iar lucrările artistei Raluca Băraru vor transforma spațiul din Calea Victoriei 40, pentru o noapte, într-o scenă care se va remarca printr-un ludic noir, specific personajelor create de ea.

12
/05
/18

Muzeul Național de Artă al României, Muzeul Colecțiilor de Artă în colaborare cu Federaţia Română a Asociaţiilor, Centrelor şi Cluburilor UNESCO vă invită la vernisajul expoziției „Pictori comentaţi de Petre Oprea”, deschisă în perioadă 15 mai – 13 iunie la Muzeul Colecțiilor de Artă.

11
/05
/18

"După ce am fotografiat timp de doi ani distrugerea arhitecturală din epoca Ceaușescu, am decis să relatez fotografic viața de zi cu zi a oamenilor.", spunea, în urmă cu 5 ani, într-un reportaj BBC Andrei Pandele, fotograful (şi arhitectul) care a surprins, începând din 1970, România în vremea opresiunii comuniste.

08
/05
/18

Se împlinesc, astăzi, 115 ani de la moartea unuia dintre cei mai talentaţi, influenţi şi interesanţi artişti ai secolului al XIX-lea. În primăvara anului 2015, tabloul său “Nafea Faa Ipoipo?" ("Când te vei căsători?"), realizat în anul 1892, devenea cea mai scumpă operă de artă din istorie, după ce era achiziționat pentru suma de 300 de milioane de dolari. Recordul lui Gauguin a rezistat doar un an și jumătate, până în noiembrie 2017, când “Salvator Mundi”, pictura atribuită lui Leonardo da Vinci, era cumpărată cu 450,3 milioane de dolari.