Adele: Capitolele 1 şi 2. Educaţie sentimental-erotică
https://www.ziarulmetropolis.ro/adele-capitolele-1-si-2-educatie-sentimental-erotica/

Premiat cu Palme d’Or la Cannes, „Adele: Capitolele 1 şi 2”, în regia franco-tunisianului Abdellatif Kechiche, este un film intens despre maturizarea sentimentală şi sexuală a unei adolescente, dar, mai ales, un portret al feminităţii şi al iubirii, dublat de un elogiu al senzualităţii.

Un articol de Ionuţ Mareş|30 octombrie 2013

CRONICA DE FILM Premiat cu Palme d’Or la Cannes, „Adele: Capitolele 1 şi 2”, în regia franco-tunisianului Abdellatif Kechiche, este un film intens despre maturizarea sentimentală şi sexuală a unei adolescente, dar, mai ales, un portret  al feminităţii şi al iubirii, dublat de un elogiu al senzualităţii.

Opera de până acum a cineastului Abdellatif Kechiche (care are şi o scurtă carieră de actor) a combinat, la nivel tematic, interesul pentru viaţa tinerilor şi relaţiile de familie, dar şi pentru diferenţele socio-cultural-civilizaţionale.

Amestec completat, în plan stilistic, de o constantă testare a fidelităţii spectatorilor faţă de un cinema care mizează mai puţin pe naraţiune, cât pe senzaţiile de moment, pe reacţii, gesturi, trăiri, pe forţa chipurilor şi a corpurilor de a evoca emoţii, fără aditivi manipulatorii.

Adele: Capitolele 1 şi 2 este povestea întinsă pe câţiva ani a unei iubiri pasionale între două tinere – liceana Adele, interpretată de revelaţia Adele Exarchopoulos, fascinantă în multitudinea de stări pe care le poate transmite chipul ei (al cărui ten îşi schimbă uneori culoarea în aceeaşi secvenţă), şi Emma, pictoriţă şi studentă la arte, jucată de senzuala Lea Seydoux, una din cele mai cunoscute tinere actriţe din Franţa.

Folosind întotdeauna pentru scenele de interior două camere de filmat, operate de pe umăr, dar cu puţine mişcări ample, Kechiche le poziţionează la distanţă de actriţe, pentru a le oferi acestora libertatea de a căuta intimitatea de care el are nevoie. Intimitate redată însă, prin transfocare, aproape numai în prim-planuri sau gros-planuri cu chipurile şi corpurile protagonistelor. Din această perspectivă, filmul este şi un elogiu al frumuseţii şi al tinereţii.

Rezultă o experienţă vizuală intensă, solicitantă, o nelinişte permanentă (în ton cu tulburarea interioară a lui Adele), un intimism extrem, căutat aproape în mod agresiv, dar cu efecte dintre cele mai surprinzătoare în ceea ce priveşte forţa imaginilor de a surprinde complexitatea manifestărilor sufleteşti. Montajul practicat de Kechiche mizează, de altfel, mai puţin pe narativitate, cât pe emoţii.

Adele

Léa Seydoux şi Adele Exarchopoulos, într-o scenă din filmul „La vie d`Adele“

Spre deosebire de literatură, unde scriitorul poate pătrunde, prin câteva fraze, în lumea interioară a personajelor, camera de filmat nu poate face asta, din cauza distanţei intrinseci faţă de actori (deşi există filme ale căror autori s-au apropiat foarte mult de o astfel de perspectivă).

Ceea ce poate face însă cinemaul – iar Kechiche duce la perfecţiune această posibilitate – este să surprindă, prin acumulare şi observaţie insistentă, acele momente de autentică trăire, când orice contrafacere şi orice mască dispar (Kechiche şi-a luat o libertate mare faţă de scenariu şi a scris unele scene chiar în timpul filmărilor).

Tocmai aceste momente irepetabile (deşi obţinute prin repetiţii interminabile) îi reuşesc lui Kechiche, un perfecţionist şi un adept al dublelor nenumărate („…se întâmplă rar să mă opresc înainte să obţin ceea ce vreau”, mărturiseşte într-un interviu).

Referinţele indirecte la romane despre educaţii sentimentale şi iubiri pasionale, cum ar fi „La Vie de Marianne” sau „Liaisons dangereuses”, ori poziţionarea polemică faţă de un anume tip de cinema convenţional întăresc demersul lui Kechiche de a accede la sinceritate – atât în stilul de lucru, cât şi prin ceea ce ajunge în final la public.

Pentru un film despre o iubire mistuitoare, era necesar să fie arătată forţa care o arde pe interior pe Adele. Din această perspectivă a sincerităţii, scenele erotice explicite devin aproape obligatorii. Trebuie să simţim, din poziţia de spectatori, pasiunile sufleteşti şi dorinţele sexuale ale lui Adele. Lipsa lor ar fi fost o dovadă de falsificare, un fard aplicat realităţii (ca în majoritatea covârşitoare a filmelor).

Citiţi şi: Abdellatif Kechiche: „Este o chestiune vitală pentru mine să fac filme”

Kechiche nu poate fi însă acuzat de voyeurism, pentru că aparatul de filmat nu le surprinde, pe ascuns, pe cele două protagoniste, ci le glorifică fără inhibiţii senzualitatea, încercând să-i apropie cât mai mult pe spectatori de relaţia lor, cel puţin pe cei dispuşi să se lase atraşi în acest joc al dorinţelor şi pasiunilor.

Distribuit de Independenţa Film şi programat miercuri şi joi seară în cadrul festivalului „Les films de Cannes a Bucarest”,  „Adele: Capitolele 1 şi 2” intră de vineri şi în cinematografe, fiind interzis spectatorilor sub 18 ani.

INFO

Adele: Capitolele 1 şi 2 (La vie d`Adele, Franţa, Belgia, Spania 2013)

Regia: Abdellatif Kechiche

Cu: Léa Seydoux, Adèle Exarchopoulos, Salim Kechiouche

Rating: ●●●●●

Ionuţ Mareş, autorul cronicii,

este şi colaborator al blogului
de film şi cultură cinematografică

Marele Ecran

Foto din Adele: Capitolele 1 şi 2 – capturi film

26
/01
/15

CRONICĂ DE FILM Un lucru e cert, iar „American Sniper”/„Lunetistul american” nu face decât să-l reconfirme: lui Clint Eastwood îi plac drapelul american, luptele şi, mai presus de orice, armele.

25
/01
/15

CRONICĂ DE FILM „Our Sunhi”, penultimul film al prolificului regizor sud-coreean Hong Sang-soo, un răsfățat al marilor festivaluri, a fost premiat în 2013 la Locarno pentru regie și a fost inclus recent de revista franceză Cahiers du Cinema în topul pe 2014.

23
/01
/15

Pasionaţii de jazz sunt aşteptaţi, sâmbătă, de la ora 18.00, la cinematograful Elvira Popescu din Bucureşti, la un eveniment dedicat muzicii, care va debuta cu filmul "Hasretim", de Marc Sinan, care a primit premiul UNESCO în 2011, şi va continua cu un concert al trupei norvegiene Helge Lein Trio.

23
/01
/15

Unul dintre cele mai discutate titluri în competiția Oscarurilor din acest an este Whiplash, drama unui student aflat la începutul unei anevoioase experienţe: transformarea în bateristul central al celei mai bune orchestre de jazz din ţară. Filmul intră în cinematografele din România pe 6 februarie.

23
/01
/15

CRONICĂ DE FILM Cu „Boyhood”, probabil cel mai de succes film al său, Richard Linklater readuce cinematograful la origine, reafirmându-i capacitatea unică de a înregistra scurgerea timpului. Este un film despre fiecare din noi, despre vârstele prin care trecem fără a le conştientiza până la capăt.

22
/01
/15

Guvernul rus va prelua controlul în privinţa lansărilor cinematografice, în încercarea de a proteja şi promova producţiile locale. Vladimir Medinsky, ministrul rus al Culturii, a declarat că măsura luată va asigura refacerea bugetelor producţiilor locale, potrivit unor articole din presă.

22
/01
/15

Lungmetrajul “AFERIM!” în regia lui Radu Jude va avea premiera mondială pe 11 februarie la Berlinale. Pelicula a fost selectată în competiția oficială a Festivalului Internațional de Film de la Berlin, eveniment ajuns la cea de-a 65-a ediție și care se va desfășura în perioada 5-15 februarie 2015.

21
/01
/15

Televiziunea HBO va putea fi urmărită gratuit de abonaţii operatorilor de cablu şi DTH din România, în weekendul 23-25 ianuarie. Timp de trei zile, HBO îi invită pe telespectatori să urmărească, fără abonament, filmele şi serialele difuzate de această televiziune.

20
/01
/15

Drama "Leviafan/ Leviathan" a regizorului rus Andrei Zvyagintsev, nominalizată la premiul Oscar pentru cel mai bun film străin pe 2015, a stârnit o dezbatere aprinsă în Rusia, cineastul fiind acuzat de administraţia de la Kremlin că ponegreşte imaginea ţării.

20
/01
/15

Juriul Festivalului de Film de la Cannes va fi prezidat în 2015 de cineaştii americani Joel şi Ethan Coen, laureaţi cu Palme d'Or în 1991, preşedinţia bicefală a juriului prestigiosului eveniment fiind o premieră în istoria acestuia.