Adrian Ghenie reprezintă România la Bienala de la Veneţia 2015
https://www.ziarulmetropolis.ro/adrian-ghenie-reprezinta-romania-la-bienala-de-la-venetia-2015/

Proiectul „Adrian Ghenie – Darwin’s Room”, realizat de artistul român Adrian Ghenie, va reprezenta România la cea de-a 56-a ediţie a Expoziţiei Internaţionale de Artă – La Biennale di Venezia, un eveniment care se va desfăşura între 9 mai şi 22 noiembrie.

Un articol de Petre Ivan|23 ianuarie 2015

Comisia care a evaluat cele 29 de proiecte înscrise a desemnat câştigător, cu un punctaj de 89,6, proiectul „Adrian Ghenie – Darwin’s Room”, realizat de Adrian Ghenie.

“Alegerea proiectului «Adrian Ghenie – Darwin’s Room» asigură vizibilitate pavilionului, detaşându-se de celelalte proiecte prin eficacitatea strategiei de promovare. Conceptul curatorial este, de asemenea, bine articulat şi adecvat conceptului general al bienalei, atât la nivelul arhitecturii expoziţionale (care utilizează istoria Pavilionului ca filtru al memoriei), cât şi la nivelul dialogului dintre medii (pictură şi film documentar) care explorează climatul actual de instabilitate politică şi socială”, se arată în motivarea comisiei.

Pentru spaţiul expoziţional din Noua Galerie a Institutul Român pentru Cultură şi Cercetare Umanistică (IRCCU) din Veneţia a fost desemnat câştigător, cu un punctaj de 78,14, proiectul „Inventând adevărul. Despre ficţiune şi realitate/ Inventing the truth.On Fiction and Reality”, de Michele Bressan, Carmen Dobre-Hametner, Alex Mirutziu, Lea Rasovsky, Ștefan Sava şi Larisa Sitar.

În 2014, România a participat la Expoziţia Internaţională de Arhitectură – La Biennale di Venezia cu două proiecte expoziţionale – „Site Under Construction” şi „Exploring Identity_the Nomad Archives”.

Bienala de la Veneţia este un eveniment de primă importanţă în viaţa artistică internaţională, încorporând expoziţii şi dezbateri din artă, film, muzică, teatru şi arhitectură. La început înglobată în Expoziţia Internaţională de Artă,

Expoziţia Internaţională de Arhitectură a început să se emancipeze în anul 1980. De atunci, ea a crescut ca importanţă, complexitate şi amploare şi a căpătat sensul unui moment unic de reflecţie asupra profesiunii, devenind un important eveniment mediatic, cu mare audienţă.

Bienala numără din ce în ce mai mulţi vizitatori, interesul ei depăşind limitele strict profesionale: în 2012, a atras aproximativ 178.000 de vizitatori.

De-a lungul întregii perioade, bienala şi-a căutat o expresie proprie, sub semnul notorietăţii şi înclinaţiilor specifice directorului fiecărei ediţii, parcurgând teme şi proiecte curatoriale foarte diverse.

Foto: Adrian Ghenie – Darwin’s Room, Adrian Ghenie – Ministerul Culturii

09
/06
/22

Muzeul Abandonului a pornit în toamna anului trecut un amplu proiect de reunire, într-o arhivă digitală, a unor arhive personale și instituționale, deocamdată disparate, toate legate de instituționalizarea și dezinstituționalizarea copiilor din România comunistă și post-comunistă.

09
/06
/22

Artistele Andreea Novac, Irina Marinescu și Alina Ușurelu, împreună cu psiholoaga Mihaela Vechiu, socioloaga Fidelie Kalambayi și medicul Roxana Negureanu prezintă (burn)OUT - Prelegeri și incursiuni performative, la AREAL spațiu pentru dezvoltare coregrafică.

08
/06
/22

În mai puțin de o săptămână începe cea de-a 15-a ediție a Festivalului de Teatru Independent UNDERCLOUD, acolo unde teatrul, dansul și efervescența evenimentelor conexe își dau întâlnire cu spectactorii dornici să se bucure de o nouă atmosferă și un nou concept „sub nori”.

31
/05
/22

Inițiat în 2012, de către Fundația M&V Schmidt și Fundația Tabaluga/ Peter Maffay Stiftung, festivalul Săptămâna Haferland are misiunea de a promova cultura și tradițiile sașilor din Transilvania și de a dezvolta sectorul turistic din zona respectivă. Regiunea săsească din Transilvania, cuprinsă între Brașov și Sighișoara, a fost denumită Țara Ovăzului sau Haferland cu sute de ani în urmă, datorită localnicilor care obișnuiau să cultive cu precădere ovăzul, din cauza climatului mai aspru.

30
/05
/22

Să presupunem că o sticlă de plastic, un pet, și-ar dori să plece dintr-un sat din Transilvania și ar vrea călătorească până la Marea Neagră, ori poate și mai departe. Credeţi că ar putea? La această întrebare și-au dorit să găsească răspunsul un grup de voluntari din România. Realizată într-un proiect inedit tip experiment, "Călătoria mea spre mare" este de fapt o poveste despre oameni, mentalităţi și educaţie.