Agitație și propagandă cu fete superbe. MONDIALUL Metropolis – ep. 37
https://www.ziarulmetropolis.ro/agitatie-si-propaganda-cu-fete-superbe-mondialul-metropolis-ep-37/

Am un prieten care a văzut toate campionatele mondiale la televizor, de la 1966 încoace. Înainte să înceapă rusescul, am avut o discuţie în care fiecare a spus, cu jumătate de gură, pe cine pariază. Eu am spus Franţa, prietenul meu a spus Croaţia.

Un articol de Andrei Crăciun|15 iulie 2018

Duminică e finala. Joacă Franța și Croația. Între timp, am fost și la Sankt Petersburg să trăiesc nopțile albe și să văd ce înțeleg rușii din Mondialul lor. Iată.

Petersburgul a fost gândit să îi semene Amsterdamului. Nu îi seamănă. Râul Amstel nu are grandoarea Nevei, dar nici oamenii din Petersburg nu le seamănă oamenilor din Amsterdam, care par să reinventeze comerțul la fiecare nou răsărit al zorilor. Petersburgul e măreț, e imperial, dar dacă vreți să vă spun tot adevărul, văzut dinspre Moscova e doar un oraș vechi și provincial.

Chiar și așa, Petersburgul, cu muzeele și pictorii lui și scriitorii lui, ieșiți toți din mantaua lui Gogol, rămâne inima acestui continent îndepărtat și straniu care e Rusia.

Lecția care s-a uitat

În Rusia astăzi sunt vizibile toate semnele unei dictaturi sau, dacă preferați, ale unui regim autoritar. Putinismul tolerează opoziția, dar, de facto, nu o admite. Apoi, propaganda rusă e chemată în fiecare zi să înfiereze dușmanul de la granițele Rusiei (iar Rusia are graniță cu toată lumea).

Mondialul a fost gândit ca o demonstrație de forță a noii Rusii – o Rusie puternică economic, care a lăsat în urmă Uniunea Sovietică și e mai aproape de țarismul întrerupt acum o sută unu ani.

Mondialul a fost gândit ca o paradă a acestei Rusii noi, ca o demonstrație a înălțimii la care s-a înălțat. Demonstrația a reușit parțial. Mondialul rusesc a fost, strict financiar, un succes. Fotbalistic, s-a jucat mai degrabă modest, ca la sfârșitul încă unui sezon epuizant.

S-a uitat ceva important. Lecția tuturor regimurilor autoritare care au organizat evenimente de asemenea anvergură (chiar și a Uniunii Sovietice, care a avut Olimpiada de la Moscova din 1980) este aceeași: sunt obligate să se deschidă. Deschizându-se, sunt obligate să se schimbe sau, și mai des, pur și simplu se destramă.

Rusia nu se va destrăma doar dintr-un Mondial de fotbal, dar nu subestimați nici imensa descoperire a rusului de rând din ultima lună: străinul nu îi este dușman! L-a văzut pe străzile orașului său îmbrăcat în tricoul Spaniei sau al Germaniei sau al Mexicului sau al Senegalului sau al Japoniei.

Cât se va mai deschide Rusia?

Iar străinii care au trăit vara aceasta în Rusia pleacă de asemenea acasă cu o imagine mai clară (nu mai îmblânzită, atenție!) a Rusiei azi. Din această ciocnire a civilizațiilor, societatea deschisă este întotdeauna cea care câștigă. Cât se va mai deschide Rusia?

Ultima veste care ne vine dinspre Moscova e în spiritul secolului nostru. În căutarea permanentă a înfierării unui dușman, stângiștii timpului nostru ridicol au găsit noul țap ispășitor: transmisiunile de la Mondialul rusesc au fost prea sexiste, fiindcă au insistat cu cadre lungi în care se puteau admira tinere femei splendide.

Pregătind finala Franța-Croația, încercând să ajungem până la esența Mondialului rusesc, eu și prietenul meu aproape nonagenar am ajuns până la acest gând: în ultima lună am trăit o perioadă de agitație și propagandă cu fete superbe.

Să nu ni se pară, totuși, prea puțin, fiindcă alt Mondial în Rusia în viața asta oricum nu mai apucăm.

Ultima veste care ne vine dinspre Moscova e în spiritul secolului nostru. În căutarea permanentă a înfierării unui dușman, stângiștii timpului nostru ridicol au găsit noul țap ispășitor: transmisiunile de la Mondialul rusesc au fost prea sexiste, fiindcă au insistat cu cadre lungi în care se puteau admira tinere femei splendide.

Foto: Marie Claire France, Andrei Crăciun, China News



24
/09
/20

Fundația Calea Victoriei aduce o mulțime de noutăți în programul de cursuri online al lunii octombrie, ca să te bucuri de seri reușite și energizante. Istorie și artă urbană, dicție și cetăți medievale, negociere și literatură sau comedie sunt doar câteva posibilități.

18
/09
/20

Nu e un admirator al comunicării intense din vremea noastră, care culminează cu incomunicarea și explică dezamăgit că în era corectitudinii politice, pentru că suntem atacați, orice am spune, sfârșim prin a nu mai spune nimic. Jeremy Irons s-a născut pe 19 septembrie 1948.

06
/09
/20

Pe rafturile lor găsim mai mereu câte o tentație. Fizice sau online, librăriile ne tentează cu ceva tot timpul. Deși 2020 nu este un an ca oricare altul, criza sanitară provocând schimbări în viața noastră cotidiană, editurile din România tot au reușit să le ofere cititorilor cărți care merită toată atenția.

30
/08
/20

Dacă întrebi pe cineva pe stradă, în mijlocul Bucureștiului, nu a auzit nimeni de ea, chiar dacă stă la câteva minute distanță. Pe stradă, nimic nu îi semnalează prezența până nu ajungi în dreptul numărului 22, unde nimic nu s-a schimbat de mult.

16
/08
/20

De la Rafael la Picasso, istoria artei este și istoria tablourilor dispărute, din întâmplare sau în urma unui plan bine pus la punct. Muzeele pe care le vizităm astăzi ar fi putut fi mai bogate, fără îndoială. Dar tablourile, ca și cărțile, au viața lor secretă și uneori se fac nevăzute, fără să se mai arate.

05
/08
/20

Între 31 iulie și 2 august, NO.MAD Talks a organizat în satul Ciocanu din județul Argeș primul eveniment offline de după ieșirea din starea de urgență – NO.MAD Outdoor Camp, o tabără de trei zile dedicată atât freelancerilor, cât și antreprenorilor, soloprenorilor și, în general, celor care își doresc să fie creativi și eficienți.

31
/07
/20

În seara de 4 august 1984, Richard Burton s-a dus la culcare pentru ultima dată. Nu s-a mai trezit niciodată. Cauza morții: hemoragie cerebrală. Peste câteva zile a fost înmormântat în cimitirul din Celigny (Geneva), îmbrăcat în costum roșu galez și împreună cu un volum de poezie de Dylan Thomas.

Pagina 1 din 1412345...10...Ultima »